ELEVI

Extras Regulament de Organizare si Functionare_Secțiunea elevi
Aprobat in Consiliul de Administratie din 30.01.2018

BENEFICIARII PRIMARI
AI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

CAPITOLUL 1 – Dobândirea şi exercitarea calităţii de beneficiar primar al educaţiei
Art. 82. Conform prevederilor legale, beneficiarii primari ai învăţământului sunt elevii.
Art. 83. Dobândirea calităţii de beneficiar primar al educaţiei se face prin înscrierea în unitatea de învăţământ, în conformitate cu metodologia aprobată prin OMECŞ.
Art. 84. Elevii promovaţi vor fi înscrişi de drept în anul următor de studiu, dacă nu există prevederi specifice de admitere în clasa respectivă.
Art. 85. (1) Calitatea de beneficiar primar al educaţiei se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la activităţile existente în programul unităţii de învăţământ.
(2) Calitatea de elev se dovedeşte cu carnetul de elev, vizat la începutul fiecărui an şcolar de către unitatea de învăţământ.
Art. 86. (1) Prezenţa elevilor la fiecare oră de curs se verifică de către cadrul didactic, care consemnează în catalog, în mod obligatoriu, fiecare absenţă.
(2) Motivarea absenţelor se face de către diriginte, în ziua prezentării actelor justificative.
(3) În cazul elevilor minori, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali au obligaţia de a prezenta personal dirigintelui actele justificative pentru absenţele copilului său.
(4) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor sunt: adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar, de medicul de familie sau de medicul de specialitate, adeverinţă sau certificat medical eliberat de unitatea sanitară în cazul în care elevul a fost internat, cererea scrisă a părintelui, tutorului sau susţinătorului legal al elevului, adresată dirigintelui. Numărul absenţelor care pot fi motivate, fără documente medicale, doar pe baza cererilor părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, nu poate depăşi trei zile pe semestru, iar cererile respective trebuie avizate de către directorul unităţii de învăţământ. Toate adeverinţele medicale trebuie să aibă viza cabinetului, care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.
(5) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor vor fi prezentate în termen de maximum şapte zile de la reluarea activităţii elevului şi vor fi păstrate de către diriginte, pe tot parcursul anului şcolar.
(6) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (5) atrage, de regulă, declararea absenţelor ca nemotivate.
Art. 87. La cererea scrisă a conducerii unităţii de învăţământ cu program sportiv suplimentar/integrat, a conducerilor cluburilor/asociaţiilor sportive sau a conducerilor structurilor naţionale sportive, directorul poate aproba motivarea absenţelor elevilor care participă la cantonamente şi la competiţii de nivel local, naţional şi internaţional.
(2) Directorul aprobă motivarea absenţelor elevilor care participă la olimpiadele şcolare naţionale, internaţionale, la concursurile profesionale, la nivel local, regional şi naţional, la cererea scrisă a profesorilor îndrumători/însoţitori.
Art. 88. Elevii din învăţământul obligatoriu, retraşi, se pot reînmatricula, la cerere, numai la începutul anului şcolar la acelaşi nivel de învăţământ, redobândind astfel calitatea de elev.
Art. 89. Elevii aflaţi în situaţii speciale, cum ar fi, căsătorie, naşterea unui copil, persoane aflate în îngrijire, detenţie şi altele asemenea, vor fi sprijiniţi să finalizeze studiile.

CAPITOLUL 2 – Statutul beneficiarilor primari ai educaţiei
Secţiunea 1,
DREPTURILE beneficiarilor primari ai educaţiei
Art. 90. Elevii se bucură de toate drepturile constituţionale, precum şi de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de beneficiar primar al educaţiei.
(2) Conducerea şi personalul din unitatea de învăţământ au obligaţia să respecte dreptul la imagine a elevilor.
(3) Nicio activitate organizată în unitatea de învăţământ nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor.
(4) Conducerea şi personalul din unitatea de învăţământ nu pot face publice date personale ale elevilor, respectiv lucrări scrise/părţi ale unor lucrări scrise ale acestora – cu excepţia modalităţilor prevăzute de reglementările în vigoare.
Art. 91. (1) Elevii au dreptul să beneficieze de o educaţie de calitate, prin aplicarea corectă a planurilor-cadru de învăţământ, prin parcurgerea integrală a programelor şcolare şi prin utilizarea, de către cadrele didactice, a celor mai adecvate strategii didactice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor-cheie şi a atingerii obiectivelor educaţionale stabilite.
(2) Elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora au dreptul să fie consultaţi şi să-şi exprime opţiunea pentru disciplinele din Curriculum la Decizia Şcolii aflate în oferta educaţională a unităţii de învăţământ, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul unităţii de învăţământ şi cu nevoile comunităţii locale/partenerilor economici.
Art. 92. (1) Elevii au dreptul la o evaluare obiectivă şi corectă.
(2) Elevul sau, după caz, părintele, tutorele sau susţinătorul legal, are dreptul de a contesta rezultatele evaluării, solicitând cadrului didactic să justifice rezultatele acesteia, în prezenţa elevului şi a părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal, în termen de cinci zile de la comunicare.
(3) În situaţia în care argumentele prezentate de cadrul didactic nu sunt considerate satisfăcătoare, elevul/părintele, tutorele sau susţinătorul legal poate solicita, în scris, directorului unităţii de învăţământ, reevaluarea lucrării scrise. Nu se poate solicita reevaluarea probelor orale sau practice.
(4) Pentru soluţionarea cererii de reevaluare, directorul va desemna două cadre didactice de specialitate, din unitate, care nu predau la clasa respectivă şi care vor reevalua lucrarea scrisă.
(5) Media notelor acordate separat de cadrele didactice prevăzute la alin. (4) este nota rezultată în urma reevaluării.
(6) În cazul în care diferenţa dintre nota iniţială, acordată de cadrul didactic de la clasă şi nota acordată în urma reevaluării este mai mică de un punct, contestaţia este respinsă şi nota acordată iniţial rămâne neschimbată. În cazul în care diferenţa dintre nota iniţială şi nota acordată în urma reevaluării este de cel puţin un punct, contestaţia este acceptată.
(7) În cazul acceptării contestaţiei, directorul anulează nota obţinută în urma evaluării iniţiale. Directorul trece nota acordată în urma contestaţiei, autentifică schimbarea prin semnătură şi aplică ştampila unităţii de învăţământ.
(8) Notele obţinute în urma contestaţiei rămân definitive.
(9) În situaţia în care în unitatea de învăţământ nu există alţi profesori de specialitate care să nu predea la clasa respectivă, pot fi desemnaţi, de către inspectoratul şcolar, profesori de specialitate din alte unităţi de învăţământ.
Art. 93. (1) Conducerea unităţii e obligată să pună, gratuit, la dispoziţia elevilor, baza materială şi sportivă, pentru pregătirea organizată a acestora.
(2) Elevii pot fi cazaţi în internat şi pot mânca la cantina şcolii, în condiţiile stabilite prin prezentul regulament.
Art. 94. (1) Elevii au dreptul la şcolarizare gratuită. Pentru anumite activităţi se pot percepe taxe, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Elevii pot beneficia de diferite tipuri de burse: de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social, bursa „Bani de liceu”.
(3) Criteriile generale de acordare a burselor se aprobă prin OMECŞ.
(4) Consiliul Local stabileşte anual, prin hotărâre, cuantumul şi numărul burselor care se acordă din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
(5) Criteriile specifice de acordare a tuturor tipurilor de bursă se stabilesc anual, de către Consiliul de Administraţie, în funcţie de fondurile repartizate şi de rezultatele elevilor.
(6) Elevii pot beneficia de bursă şi pe baza unui contract încheiat cu operatori economici, ori cu alte persoane juridice sau fizice.
(7) În condiţiile legii, elevii pot beneficia de credite oferite de bănci pentru continuarea studiilor.
(8) Elevii pot beneficia de suport financiar şi din sursele extrabugetare ale unităţii, în condiţiile legii.
Art. 95. Unitatea de învăţământ e obligată să asigure elevilor servicii complementare cum ar fi: consilierea şi informarea elevilor de către cadrele didactice, în cadrul orei de consiliere, consilierea în scopul orientării profesionale, consilierea psihologică, prin personal de specialitate.
Art. 96. (1) Elevii beneficiază de asistenţă medicală şi psihologică gratuită în cabinetul medical şi în cabinetul de asistenţă psihopedagogică.
(2) La începutul fiecărui an şcolar, pe baza metodologiei aprobate prin ordinul comun al MECŞ şi ministrului sănătăţii, se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor.
(3) Elevii au dreptul la tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţiile publice.
Art. 97. Decontul transportului elevilor se realizează în conformitate cu reglementările în vigoare.
Art. 98. (1) Autorităţile administraţiei publice locale din localitatea de domiciliu a elevilor din învăţământul liceal obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate, cu sprijinul agenţilor economici sau al colectivităţilor locale, al societăţilor de binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice pot asigura acestor elevi, în situaţii bine justificate, servicii de transport, de masă şi de internat.
(2) În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, statul subvenţionează costurile aferente frecventării liceului de către elevii provenind din grupurile socioeconomice dezavantajate.
Art. 99. Elevii au dreptul să fie evidenţiaţi şi să primească premii şi recompense pentru rezultate deosebite obţinute la activităţile şcolare şi extraşcolare, precum şi pentru o atitudine civică exemplară.

Secţiunea a 2-a,
OBLIGAŢIILE beneficiarilor primari ai educaţiei
Art. 100. (1) Elevii au obligaţia de a frecventa cursurile, de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu, de a dobândi competenţele şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare.
(2) Elevii școlarizați la Școala Postliceală Sanitară la clasele cu taxă au obligația de a-și achita taxa de școlarizare conform contractului de școlarizare.
Art. 101. (1) Elevii trebuie să aibă un comportament civilizat şi o ţinută decentă, atât în unitatea de învăţământ, cât şi în afara ei, în contextul unor activități extrașcolare și extracurriculare;
(2) Prin ținută decentă se înțeleg următoarele:
a) vestimentația se compune din cămașă, bluză sau tricou de culoare albă – fără dungi, fără imprimeuri și fără accesorii ce pot înțepa sau zgâria; pantaloni lungi de culoare închisă sau blugi fără să fie rupți; fetele pot opta pentru fuste de lungime medie și culoare închisă.;
b) tot prin ținută decentă se înțelege ca elevele să poarte unghii tăiate scurt și cel mult un machiaj discret; în cazul frizurilor acestea vor fi îngrijite, fără să fie vopsite în culori stridente (roșu, verde, albastru, roz);
(3) Elevii trebuie să cunoască şi să respecte:
a) prezentul regulament;
b) regulile de circulaţie;
c) normele de securitate şi sănătate în muncă;
d) normele de prevenire şi de stingere a incendiilor;
e) normele de protecţie civilă;
f) normele de protecţie a mediului.
Art. 102. (1) Elevii au obligaţia să poarte asupra lor carnetul de elev, să-l prezinte cadrelor didactice pentru consemnarea notelor, precum şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, pentru informare în legătură cu situaţia lor şcolară.
(2) În unitatea de învăţământ se organizează, permanent, pe durata desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală al elevilor. Organizarea serviciului pe şcoală se efectuează de către elevii din învăţământul liceal.
(3) Obligaţiile elevilor care efectuează serviciul pe şcoală sunt prevăzute în prezentul regulament.
Art. 103. Elevii au obligaţia de a utiliza cu grijă manualele şcolare primite gratuit şi de a le restitui în stare bună la sfârşitul anului şcolar.
Art. 104. Elevilor le este INTERZIS:
a) să distrugă, să modifice sau să completeze documentele şcolare, precum cataloage, foi matricole, carnete de elev şi orice alte documente din aceeaşi categorie sau să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ;
b) să introducă şi să difuzeze, în unitatea de învăţământ preuniversitar, materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa, intoleranţa sau care lezează imaginea publică a unei persoane;
c) să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ;
d) să alerge în clase sau pe holuri pentru evitarea unor incidente nedorite;
e) să poarte unghii lungi, ascuțite pentru evitarea unor incidente nedorite;
f) să deţină sau să consume droguri, băuturi alcoolice sau alte substanţe interzise, ţigări, substanţe etnobotanice şi să participe la jocuri de noroc;
g) să introducă şi/sau să facă uz în perimetrul unităţii de învăţământ de orice tipuri de arme sau alte produse pirotehnice, precum muniţie, petarde, pocnitori sau altele asemenea, sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ. Elevii nu pot fi deposedaţi de bunurile personale care nu atentează la siguranţa personală sau a celorlalte persoane din unitatea de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale;
h) să difuzeze materiale electorale, de prozelitism religios, cu caracter obscen sau pornografic în incinta unităţilor de învăţământ;
i) să utilizeze telefoanele mobile în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor; prin excepţie de la această prevedere, este permisă utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, numai cu acordul cadrului didactic, în situaţia folosirii lor în procesul educativ sau în situaţii de urgenţă; pe durata orelor de curs, telefoanele mobile se păstrează în locuri special amenajate din sala de clasă, astfel încât să nu deranjeze procesul educativ.
j) să lanseze anunţuri false către serviciile de urgenţă;
k) să aibă comportamente jignitoare, indecente, de intimidare, de discriminare şi să manifeste violenţă în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ;
l) să provoace, să instige şi să participe la acte de violenţă în unitatea de învăţământ şi în afara ei;
m) să părăsească perimetrul unităţii de învăţământ în timpul programului şcolar, exceptând situațiile speciale, de urgență și activitățile organizate în conformitate cu normele în vigoare.
n) să utilizeze un limbaj trivial sau invective în perimetrul şcolar;
m) să invite/să faciliteze intrarea în şcoală a persoanelor străine, fără acordul conducerii şcolii şi al diriginţilor.
o) să înregistreze activitatea didactică; prin excepţie de la această prevedere, este permisă înregistrarea, doar cu acordul cadrului didactic, în cazul în care această activitate poate contribui la optimizarea procesului instructiv-educativ;
p) să realizeze comenzi de mâncare prin firmele de catering, cu excepția unor activități sau evenimente și acceptul cel puțin al dirigintelui sau profesorului care organizează activitatea/evenimentul.
Secţiunea a 3-a
I. Recompense pentru beneficiarii primari ai educaţiei
Art. 105. Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolară şi extraşcolară şi se disting prin comportament exemplar pot primi următoarele recompense:
a) evidenţiere în faţa colegilor clasei;
b) evidenţiere, de către director, în faţa colegilor de şcoală sau în faţa Consiliului Profesoral;
c) comunicare verbală sau scrisă adresată părinţilor, în care se menţionează faptele deosebite pentru care elevul este evidenţiat;
d) burse de merit, de studiu şi de performanţă;
e) alte stimulente materiale acordate din veniturile proprii ale unităţii de învăţământ, ori de agenţi economici sau de sponsori;
f) premii, diplome, medalii;
g) recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere de profil din ţară şi din străinătate;
i) premiul de onoare al unităţii de învăţământ.
Art. 106. Performanţa elevilor la olimpiadele şi concursurile pe discipline, la olimpiadele sau concursurile de creaţie tehnico-ştiinţifică şi la olimpiadele şi concursurile sportive se recompensează financiar, în conformitate cu reglementările stabilite de MENCŞ.
Art. 107. (1) La sfârşitul anului şcolar, elevii pot fi premiaţi prin acordarea de diplome pentru activitatea desfăşurată şi/sau rezultatele obţinute.
(2) Acordarea premiilor la propunerea dirigintelui, a Consiliului Clasei sau a directorului şcolii.
(3) Diplomele se pot acorda:
(a) pentru rezultate deosebite la învăţătură sau pe discipline/module de studiu, potrivit Consiliului Profesoral al unităţii; numărul diplomelor pe care un elev le poate primi nu este limitat; elevii care primesc diplome pe discipline/module de studiu sunt selectaţi numai dintre aceia care au obţinut media 10 anuală disciplina/modulul respectivă/respectiv;
(b) pentru alte tipuri de performanţe: pentru purtare, pentru o relaţionare corespunzătoare cu colegii, pentru alte tipuri de activităţi sau preocupări care merită să fie apreciate;
(4) Elevii pot obţine premii dacă:
(a) au obţinut primele trei medii generale pe clasă şi acestea nu au valori mai mici de 9,00; pentru
următoarele trei medii se pot acorda menţiuni;
(b) s-au distins la una sau la mai multe discipline/module de studiu;
(c) au obţinut performanţe la concursuri, festivaluri, expoziţii şi la alte activităţi extraşcolare desfăşurate la nivel local, judeţean/al municipiului Bucureşti, naţional sau internaţional;
(d) s-au remarcat prin fapte de înaltă ţinută morală şi civică;
(e) au înregistrat, la nivelul clasei, cea mai bună frecvenţă pe parcursul anului şcolar.
Art. 108. Unitatea de învăţământ poate stimula activităţile de performanţă înaltă ale elevilor la nivel local, naţional şi internaţional, prin alocarea unor premii, burse, din partea Consiliului Reprezentativ
al Părinților, a agenţilor economici, a fundaţiilor ştiinţifice şi culturale, a comunităţii locale etc.
Secţiunea a 3-a,
II. Sancţiuni ale beneficiarilor primari ai educaţiei
Art. 109. (1) Elevii care săvârşesc fapte prin care se încalcă dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv prezentul regulament, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora.
(2) Sancţiunile care se pot aplica sunt următoarele:
a) observaţia individuală;
b) mustrarea scrisă;
c) retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit/banilor de liceu/bursei profesionale;
d) mutarea disciplinară la o clasă paralelă sau la o altă unitate de învăţământ;
e) preavizul de exmatriculare;
f) exmatricularea.
(3) Cu excepţia observaţiei individuale toate sancţiunile aplicate elevilor sunt comunicate, în scris, părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali şi elevului major.
(4) în cazul elevilor școlarizați la Școala Postliceală Sanitară, care nu și-au achitat taxa de școlarizare, acestora nu li se va încheia situația școlară și nici nu se vor putea transfera, decât atunci când sunt la zi cu plata, conform contractului de școlarizare.
(5) până la formularea sancțiunii în cazul abaterilor minore acestea vor fi consemnate în Centralizatorul abaterilor disciplinare ce este pus la dispoziție tuturor cadrelor didactice, afându-de la începutul catalogului. Dirigintele are datoria de a monitoriza centralizatorul și după caz să comunice de la prima consemnare elevului cât și părinților abaterea disciplinară ce a fost consemnată, precum și faptul că la a 3-a consemnare a vreunei abateri se va scădea un punct la purtare.

Art. 110. (1) Observaţia individuală constă în atenţionarea elevului cu privire la încălcarea regulamentelor în vigoare ori a normelor de comportament acceptate şi consilierea acestuia astfel încât să dovedească, ulterior, un comportament corespunzător. Elevului i se va atrage totodată atenţia că, în situaţia în care nu îşi schimbă comportamentul, i se va aplica o sancţiune mai severă.
(2) Sancţiunea se aplică de către diriginte.
(3) Faptele pentru care elevul este sancţionat cu observaţie sunt următoarele:
a) perturbarea desfăşurării orelor prin vociferări, injurii, deplasări în sala de clasă sau prin alte activităţi necorespunzătoare;
b) prezentarea la şcoală fără ţinuta şcolară obligatorie sau în ţinută ce nu respectă prevederile regulamentului;
c) deplasarea necorespunzătoare în spaţiile şcolii (prin alergare pe holuri sau în sălile de clasă, coborârea prin alunecare pe balustradele scărilor în pauze; escaladarea ferestrelor de la parter pentru a ieşi sau a pătrunde în sala de clasă);
d) introducerea şi utilizarea pe holuri şi în sălile de clasă a rolelor, a cărţilor de joc, a tablelor sau a animalelor de companie.
Art. 111. (1) Mustrarea scrisă constă în atenţionarea elevului, în scris, de către diriginte, cu indicarea faptelor care au determinat aplicarea sancţiunii.
(2) Sancţiunea se stabileşte de către Consiliul Profesoral, la propunerea Consiliului Clasei.
(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al Consiliului Clasei şi într-un raport care va fi prezentat Consiliului Profesoral de către diriginte, la sfârşitul semestrului în care a fost aplicată.
(4) Mustrarea scrisă este redactată de diriginte, este semnată de acesta şi de către director, este înregistrată în registrul de intrări-ieşiri al unităţii de învăţământ; documentul va fi înmânat părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, personal, de către diriginţi sub semnătură sau transmis prin poştă, cu confirmare de primire.
(5) Sancţiunea se înregistrează în catalogul clasei, precizându-se numărul sub care a fost înregistrată în registrul de intrări-ieşiri al unităţii.
(6) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare.
(7) Faptele pentru care elevul este sancţionat cu mustrare scrisă sunt următoarele:
a) folosirea unui limbaj trivial şi recurgerea la gesturi indecente în relaţia cu colegii, cu personalul şcolii;
b) nerespectarea repetată a atribuţiilor de elev de serviciu pe clasă sau pe şcoală;
c) organizarea şi participarea la acţiuni de protest care afectează desfăşurarea activităţii de învăţământ sau frecvenţa la cursuri a elevilor;
d) blocarea căilor de acces în spaţiile de învăţământ;
e) refuzul repetat de a purta şi a prezenta carnetul de elevi;
f) repetarea abaterilor privind prezentarea la şcoală fără ţinuta şcolară obligatorie sau în ţinută ce nu respectă prevederile regulamentului;
g) părăsirea perimetrului şcolii în timpul programului;
h) contestarea vehementă, pe un ton agresiv şi utilizând un limbaj necivilizat, a notei la un obiect; în cazul în care elevul se consideră nedreptăţit se va adresa conducerii şcolii care va media reevaluarea lucrărilor contestate;
i) facilitarea pătrunderii în incinta şcolii a unor persoane străine;
j) difuzarea unor materiale cu caracter obscen sau pornografic;
k) utilizarea telefoanelor în timpul orelor de curs, fără acordul cadrelor didactice;
l) modificarea configuraţiei calculatoarelor, fără aprobarea expresă a profesorului de specialitate/a informaticianului;
m) virusarea deliberată a calculatoarelor;
n) instalarea pe hard-discurile calculatoarelor a unor programe neautorizate şi/sau a jocurilor;
o) violarea secretului corespondenţei (accesarea, fără consimţământul persoanei, a telefonului mobil, a calculatorului etc.);
p) discriminarea şi instigarea la discriminare;
q) înşelăciunea;
r) instigarea la violenţă;
s) însuşirea bunului găsit;
t) violenţe fizice fără arme (lovire);
u) automutilarea;
v) introducerea cu scop de comercializare în unitatea şcolară a ţigărilor şi a băuturilor alcoolice;
w) prezentarea adeverinţelor medicale falseş
x) în situaţia înregistrării unui număr de zece absenţe nemotivate la diferite discipline de învăţământ, cumulate pe semestru.
Art. 112. (1) Retragerea temporară sau definitivă a bursei se aplică de către director, la propunerea Consiliului Clasei, aprobată prin hotărârea Consiliului Profesoral.
(2) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de Consiliul Profesoral.
Art. 113. (1) Mutarea disciplinară la o clasă paralelă sau la o altă unitate de învăţământ, se propune de către Consiliul Clasei, se aprobă de către Consiliul Profesoral şi se aplică prin înmânarea, în scris şi sub semnătură, a comunicării privind sancţiunea, de către diriginte/director părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
(2) Sancţiunea se consemnează în catalogul clasei şi în registrul matricol.
(3) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de Consiliul Profesoral al unităţii de învăţământ la care finalizează cursurile semestrului din anul şcolar respectiv.
(4) Faptele pentru care elevul este sancţionat cu mutarea disciplinară la o clasă paralelă sau la o altă unitate de învăţământ sunt următoarele:
a) insulte grave, repetate;
b) ameninţări repetate, şantaj;
c) furt şi tentativă de furt, tâlhărie;
d) distrugerea bunurilor unor persoane;
e) prezentarea la şcoală sub influenţa băuturilor alcoolice;
f) postarea pe Internet a unor comentarii/puncte de vedere care au un caracter denigrator la adresa unităţii de învăţământ şi a personalului didactic;
Art. 114. (1) Preavizul de exmatriculare se întocmeşte de către profesorul diriginte, pentru elevii care absentează nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singură disciplină/modul, cumulate pe un an şcolar, se semnează de către acesta şi de director şi se înmânează sub semnătură părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
(2) Sancţiunea nu se aplică elevilor din învăţământul obligatoriu. În situaţia elevilor de clasa a IX-a şi a X-a care absentează nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singură disciplină se va aplica sancţiunea mustrării scrise, înoţită de scăderea notei la purtare.
(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de evidenţă a elevilor şi în catalogul clasei şi se menţionează în raportul Consiliului Clasei la sfârşit de semestru sau de an şcolar.
(4) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de Consiliul Profesoral al unităţii
de învăţământ.
Art. 115. (1) Exmatricularea constă în eliminarea elevului până la sfârşitul anului şcolar din unitatea de învăţământ în care acesta a fost înscris.
(2) Exmatricularea poate fi:
a) exmatriculare cu drept de reînscriere, în anul următor, în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu;
b) exmatriculare cu drept de reînscriere, în anul următor, în altă unitate de învăţământ în acelaşi an de studiu;
c) exmatriculare din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere, pentru o perioadă de timp.
(3) Sancţiunea nu se aplică elevilor din învăţământul obligatoriu.
Art. 116. (1) Exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul următor, în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu se aplică elevilor din ciclul superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri grave, prevăzute de prezentul regulament sau apreciate ca atare de către Consiliul Profesoral al unităţii.
(2) Sancţiunea se aplică şi pentru un număr de cel puţin 40 de absenţe nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel puţin 30% din totalul orelor la o singură disciplină de studiu/modul, cumulate pe un an şcolar.
(3) Sancţiunea se aprobă în Consiliul Profesoral la propunerea Consiliului Clasei. Dacă abaterea constă în absenţe nemotivate, sancţiunea exmatriculării se poate aplica numai dacă, anterior, a fost aplicată sancţiunea preavizului de exmatriculare.
(4) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al Consiliului Profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.
(5) Sancţiunea se comunică, de către directorul unităţii de învăţământ, în scris şi sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor sau chiar elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
(6) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de Consiliul Profesoral al unităţii
de învăţământ.
(7) Sancţiunea se aplică pentru abateri disciplinare sancţionate anterior, dar repetate.
Art. 117. (1) Exmatricularea cu drept de reînscriere în altă unitate de învăţământ în acelaşi an de studiu se aplică elevilor din ciclul superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de către Consiliul Profesoral.
(2) Aplicarea sancţiunii se aprobă de către Consiliul Profesoral, la propunerea Consiliului Clasei.
(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al Consiliului Profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.
(4) Sancţiunea se comunică de către director, în scris şi sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor sau chiar elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
(5) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de Consiliul Profesoral al unităţii.
(6) Faptele pentru care elevul este sancţionat cu exmatricularea cu drept de reînscriere în altă unitate de învăţământ în acelaşi an de studiu sunt următoarele:
a) jigniri grave aduse instituţiei şcolare şi cadrelor didactice;
b) deteriorarea gravă a unor instalaţii şi a mobilierului din şcoală;
c) lansarea anunţurilor false cu privire la amplasarea unor materiale explozive în perimetrul unităţii de învăţământ;
(7) Pentru abaterile de mai sus, săvârşite de elevii claselor a IX-a şi a X-a, se va adopta sancţiunea mutării disciplinare la o clasă paralelă sau la o altă unitate de învăţământ.
Art. 118. (1) Exmatricularea din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere pentru o perioadă de 3–5 ani, se aplică elevilor din ciclul superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de către Consiliul Profesoral.
(2) Sancţiunea se aplică prin OMECŞ, prin care se stabileşte şi durata pentru care se aplică această sancţiune. În acest sens, directorul unităţii de învăţământ transmite MECŞ propunerea motivată a Consiliului Profesoral privind aplicarea acestei sancţiuni, împreună cu actele sau orice alte probe din care să rezulte abaterile deosebit de grave săvârşite de elevul propus spre sancţionare.
(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al Consiliului Profesoral, în catalogul clasei şi în registrul matricol.
(4) Sancţiunea se comunică, de către MECŞ, în scris şi sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
(6) Faptele pentru care instituţia de învăţământ propune sancţionarea elevului cu exmatricularea din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere pentru o perioadă de 3–5 ani sunt următoarele:
a) trafic de droguri în perimetrul şcolii;
b) agresivitate fizică faţă de personalul şcolii;
c) distrugerea de cataloage, foi matricole şi diplome;
d) fapte privitoare la viaţa sexuală (violul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuală, corupţia sexuală, seducţia, hărţuirea sexuală);
e) violenţe fizice grave, fără arme (vătămare corporală gravă);
f) determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
g) incendiere şi tentativă de incendiere;
h) introducere sau port de armă albă în spaţiul şcolar;
i) introducere sau port de armă de foc în spaţiul şcolar;
(7) Pentru abaterile de mai sus, săvârşite de elevii claselor a IX-a şi a X-a, se va adopta sancţiunea mutării disciplinare la o clasă paralelă sau la o altă unitate de învăţământ.
Art. 119. (1) Măsura complementară privind scăderea notei la purtare asociată uneia dintre sancţiunile menţionate la articolele 133 – 135 se poate anula dacă elevul sancţionat dovedeşte un comportament ireproşabil până la încheierea semestrului/anului şcolar.
(2) Anularea, în condiţiile stabilite la alin. (1), a măsurii privind scăderea notei la purtare se aprobă de autoritatea care a aplicat sancţiunea.
Art. 120. Pentru elevii din învăţământul secundar, la fiecare zece absenţe nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină/modul, nota la purtare se scade cu câte un punct.
Art. 121. (1) Elevii care se fac vinovaţi de sustragerea/deteriorarea/distrugerea bunurilor unităţii sunt obligaţi, personal sau prin părinţii, tutorii sau susţinătorii legali să acopere, în temeiul răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie sau al răspunderii pentru fapta minorului, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile sau să suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate/sustrase.
(2) În cazul în care vinovatul nu se cunoaşte, răspunderea materială devine colectivă, revenind întregii clase/claselor.
(3) În cazul deteriorării/distrugerii manualelor şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei/modulului, anului de studiu şi tipului de manual. În caz contrar, elevii vor achita de cinci ori contravaloarea manualelor respective.
(4) Pentru faptele prevăzute la alin. (1) şi (3), elevii pot fi sancţionaţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 127 din prezentul Regulament.
Art. 122. (1) Contestarea sancţiunilor prevăzute la art. 130, cu excepţia exmatriculării din toate unităţile de învăţământ, se adresează, de către părinte, tutore sau susţinător legal/elevul major, în scris, Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ, în termen de cinci zile calendaristice de la comunicarea sancţiunii. Exmatricularea din toate unităţile de învăţământ poate fi contestată, în scris, la MECŞ, în termen de cinci zile calendaristice de la comunicarea sancţiunii.
(2) Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia. Hotărârea de soluţionare a contestaţiei este definitivă şi poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă.
(3) Contestaţia prevăzută la alin. (2) reprezintă procedura prealabilă reglementată de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL 3 – Consiliul Elevilor
Art. 123. (1) Fiecare clasă îşi va alege reprezentantul în Consiliul Elevilor, o dată pe an, la începutul primului semestru. Votul este secret, iar elevii vor fi singurii responsabili de alegerea reprezentantului lor. Profesorii nu au drept de vot şi nici nu le este permisă influenţarea deciziei elevilor.
(2) La nivelul unităţii de învăţământ se constituie Consiliul Elevilor, format din reprezentanţii elevilor de la fiecare clasă.
Art. 124. (1) Consiliul Elevilor este structură consultativă şi partener al unităţii de învăţământ şi reprezintă interesele elevilor la nivelul unităţii de învăţământ.
(2) Prin Consiliul Elevilor, elevii îşi exprimă opinia în legătură cu problemele care îi afectează în mod direct.
(3) Consiliul Elevilor funcţionează în baza unui regulament propriu, adaptat la specificul şi nevoile unităţii de învăţământ, elaborat pe baza unui regulament-cadru stabilit de Consiliul Naţional al Elevilor.
(4) Consiliul Profesoral desemnează un cadru didactic care va stabili legătura între corpul profesoral şi Consiliul Elevilor.
(5) Conducerea unităţii de învăţământ sprijină activitatea Consiliului Elevilor, prin punerea la dispoziţie a logisticii necesare desfăşurării activităţii acestuia şi a unui spaţiu pentru întrunirea Biroului Executiv şi Adunării Generale a Consiliului Elevilor. Fondurile pentru logistică se asigură din finanţarea suplimentară.
Art. 125. Consiliul Elevilor are următoarele atribuţii:
a) reprezintă interesele elevilor şi transmite Consiliului de Administrație, directorului şi Consiliului Profesoral punctul de vedere al elevilor referitor la problemele de interes pentru aceştia;
b) apără drepturile elevilor la nivelul unităţii de învăţământ şi sesizează încălcarea lor;
c) se autosesizează cu privire la problemele cu care se confruntă elevii, informând conducerea unităţii de învăţământ despre acestea şi propunând soluţii;
d) sprijină comunicarea între elevi şi cadre didactice;
e) dezbate propunerile elevilor din şcoală şi elaborează proiecte;
f) poate iniţia activităţi extraşcolare, serbări, evenimente culturale, concursuri, excursii;
g) poate organiza acţiuni de strângere de fonduri pentru copiii cu nevoi speciale, pe probleme de mediu etc;
h) sprijină proiectele şi programele educative în care este implicată unitatea de învăţământ;
i) propune modalităţi pentru a motiva elevii să se implice în activităţi extraşcolare;
j) dezbate proiectul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţii de Învăţământ;
k) se implică în asigurarea respectării Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţii de Învăţământ;
l) organizează alegeri pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, secretar, la termen sau în cazul în care aceştia nu îşi îndeplinesc atribuţiile.
Art. 126. (1) Forul decizional al Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ este Adunarea Generală.
(2) Adunarea Generală a Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ este formată din reprezentanţii claselor şi se întruneşte cel puţin o dată pe lună.
(3) Consiliul Elevilor din unitatea de învăţământ are următoarea structură:
a) preşedinte;
b) vicepreşedinte;
c) secretar;
d) membri: reprezentanţii claselor.
(4) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul formează Biroul Executiv.
Art. 127. (1) Consiliul Elevilor îşi alege, prin vot, preşedintele, elev din învăţământul liceal sau postliceal.
(2) Preşedintele Consiliului Elevilor participă, cu statut de observator, la şedinţele Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ, la care se discută aspecte privind elevii, la invitaţia scrisă a directorului. În funcţie de tematica anunţată, preşedintele Consiliului Elevilor poate desemna alt reprezentant al elevilor ca participant la anumite şedinţe ale Consiliului de Administraţie. Preşedintele Consiliului Elevilor, elev din învăţământul liceal sau postliceal, activează în Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.
(3) Preşedintele Consiliului Elevilor are următoarele atribuţii:
a) colaborează cu responsabilii departamentelor Consiliului Elevilor;
b) este membru în structura superioară de organizare a elevilor, Consiliul Judeţean al Elevilor;
c) conduce întrunirile Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ;
d) este purtătorul de cuvânt al Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ;
e) asigură desfăşurarea discuţiilor într-un spirit de corectitudine, precum şi respectarea ordinii şi a libertăţii de exprimare;
f) are obligaţia de a aduce la cunoştinţa Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ problemele discutate în cadrul şedinţelor Consiliului Elevilor;
g) propune excluderea unui membru, în cadrul Biroului Executiv şi al Adunării Generale, dacă acesta nu îşi respectă atribuţiile sau nu respectă regulamentul de funcţionare a consiliului.
(5) Mandatul preşedintelui Consiliului Elevilor este de maximum doi ani.
Art. 128. (1) Vicepreşedintele Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ are următoarele atribuţii:
a) monitorizează activitatea departamentelor;
b) preia atribuţiile şi responsabilităţile preşedintelui în absenţa motivată a acestuia;
c) elaborează programul de activităţi al consiliului.
(2) Mandatul vicepreşedintelui Consiliului Elevilor este de maximum doi ani.
Art. 129. (1) Secretarul Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte procesul-verbal al întrunirilor Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ;
b) notează toate propunerile avansate de Consiliul Elevilor.
(2) Mandatul secretarului Consiliului Elevilor este de maximum doi ani.
Art. 130. Întrunirile Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ se vor desfăşura de câte ori este cazul, fiind prezidate de preşedinte/vicepreşedinte.
Art. 131. Consiliul Elevilor din unitatea de învăţământ are în componenţă departamentele prevăzute în propriul regulament.
Art. 132. (1) Fiecare membru al Consiliului Elevilor poate face parte din cel mult două departamente.
(2) Fiecare departament are un responsabil.
(3) Mandatul responsabilului de departament este de maximum 2 ani.
(4) Membrii departamentelor se întâlnesc o dată pe lună sau de câte ori este necesar.
(5) Membrii unui departament vor fi înştiinţaţi despre data, ora şi locul şedinţei de către responsabilul departamentului.
Art. 133. (1) Membrii Consiliul Elevilor trebuie să respecte regulile adoptate şi să asigure, în rândul elevilor, aplicarea hotărârilor luate.
(2) Prezenţa membrilor la activităţile Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ este obligatorie. Membrii Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ care înregistrează trei absenţe nemotivate consecutive vor fi înlocuiţi din aceste funcţii.
(3) Membrii Consiliului Elevilor au datoria de a prezenta Consiliului de Administraţie, respectiv Consiliului Profesoral, problemele specifice procesului instructiv-educativ cu care se confruntă colectivele de elevi.
(4) Tematica discuţiilor va avea ca obiectiv eficientizarea derulării procesului instructiv-educativ, îmbunătăţirea condiţiilor de studiu ale elevilor şi organizarea unor activităţi cu caracter extraşcolar de larg interes pentru elevi, activităţi care sunt, ca desfăşurare, de competenţa unităţii de învăţământ.
(5) Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ va aviza proiectele propuse de preşedintele Consiliului Elevilor, dacă acestea nu contravin normelor legale în vigoare.
(6) Elevii care au obţinut în anul şcolar anterior o notă la purtare sub 9 nu pot fi aleşi ca reprezentanţi în Consiliul Elevilor.
(7) Fiecare membru al Consiliului Elevilor are dreptul de a vota prin Da sau Nu sau de a se abţine de la vot. Votul poate fi secret sau deschis, în funcţie de hotărârea Consiliului Elevilor.
CAPITOLUL 4 – Activitatea educativă extraşcolară
Art. 134. Activitatea educativă extraşcolară din unitatea de învăţământ este concepută ca mediu de dezvoltare personală, ca modalitate de formare şi întărire a culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ şi ca mijloc de îmbunătăţire a motivaţiei, frecvenţei şi performanţei şcolare, precum şi de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.
Art. 135. (1) Activitatea educativă extraşcolară din unitatea de învăţământ se desfăşoară în afara orelor de curs.
(2) Activitatea educativă extraşcolară se poate desfăşura fie în incinta unităţii de învăţământ, fie în afara acesteia.
Art. 136. (1) Activităţile educative extraşcolare desfăşurate pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative, ştiinţifice, sportive, turistice, de educaţie rutieră, antreprenoriale, pentru protecţie civilă, de educaţie pentru sănătate şi de voluntariat.
(2) Activităţile educative extraşcolare pot consta în: proiecte şi programe educative, concursuri, festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi culturale, excursii, serbări, expediţii, şcoli, tabere şi caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere deschise etc.
(3) Activitatea educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei clase de elevi, de către diriginte, cât şi la nivelul unităţii de învăţământ, de către Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare.
(4) Activităţile educative extraşcolare sunt stabilite în Consiliul Profesoral al unităţii de învăţământ, împreună cu Consiliile Elevilor, în urma unui studiu de impact, în conformitate cu opţiunile elevilor şi ale părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, precum şi cu resursele de care dispune unitatea de învăţământ.
(5) Pentru organizarea activităţilor extraşcolare sub forma excursiilor, taberelor, expediţiilor şi a altor activităţi de timp liber care necesită deplasarea din localitatea de domiciliu, trebuie să se respecte prevederile stabilite prin OMECŞ.
(6) Calendarul activităţilor educative extraşcolare este aprobat de Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 137. Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ se centrează pe:
a) gradul de dezvoltare şi diversificare a setului de competenţe-cheie;
b) gradul de responsabilizare şi integrare socială;
c) adoptarea unei culturi organizaţionale demne şi decente;
d) gradul de formare a mentalităţii specifice învăţării pe tot parcursul vieţii.
Art. 138. (1) Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ este realizată, anual, de către Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare.
(2) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii de învăţământ este prezentat şi dezbătut în Consiliul Profesoral şi aprobat în Consiliul de Administraţie.
(3) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii de învăţământ este inclus în raportul anual privind calitatea educaţiei în respectiva unitate.
CAPITOLUL 5 – Evaluarea beneficiarilor primari ai educaţiei
Secţiunea 1, Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare
Art. 139. Evaluarea are drept scop orientarea şi optimizarea învăţării.
Art. 140. (1) Conform legii, evaluările în sistemul de învățământ românesc se realizează la nivelul de disciplină, domeniu de studiu sau modul de pregătire.
(2) Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feedback real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.
Art. 141. (1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează în mod ritmic, conform legii.
(2) Fiecare semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de evaluare a competenţelor dobândite de elevi. În aceste perioade se urmăreşte:
a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învăţare;
b) fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor;
c) stimularea elevilor cu ritm lent de învăţare sau cu alte dificultăţi în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi în formarea şi dezvoltarea atitudinilor;
d) stimularea pregătirii elevilor capabili de performanţă înaltă.
Art. 142. (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârsta şi de particularităţile psihopedagogice ale elevilor şi de specificul fiecărei discipline. Acestea pot fi:
a) chestionări orale;
b) lucrări scrise;
c) experimente şi activităţi practice;
d) referate şi proiecte;
e) interviuri;
f) portofolii;
g) probe practice;
h) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de către MECŞ/ISJ.
(2) În învăţământul liceal şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin o evaluare prin lucrare scrisă pe semestru.
Art. 143. Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip şi lucrările semestriale scrise (teze) se elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de programele şcolare, parte a curriculumului naţional.
Art. 144. (1) Rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10.
(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Nota/data”.
Art. 145. (1) Notele acordate se comunică în mod obligatoriu elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev de către cadrul didactic care le acordă.
(2) Numărul de note acordate semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la lucrarea scrisă semestrială (teză), după caz, trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învăţământ. Fac excepţie disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de note este de două.
(3) În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate semestrial trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului – pe componentele teorie/laborator tehnologic/instruire practică, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore. Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.
4) Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin o notă în plus faţă de numărul de note prevăzute la alin. (2), ultima notă fiind acordată, de regulă, în ultimele două săptămâni ale semestrului, cu condiţia ca elevii să fie prezenţi la ore.
(5) Disciplinele la care se susţin lucrări scrise semestriale (teze), precum şi perioadele de desfăşurare a acestora se stabilesc prin ordin al MECŞ.
(6) Notele la lucrările scrise semestriale (teze) se analizează cu elevii într-o oră special destinată acestui scop şi se trec în catalog. Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează în unitatea de învăţământ până la sfârşitul anului şcolar.
Art. 146. (1) La sfârşitul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia să încheie situaţia şcolară a elevilor, în condiţiile prezentului Regulament.
(2) La sfârşitul fiecărui semestru, dirigintele consultă Consiliul Clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvenţa şi comportarea elevului, respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învăţământ.
(3) La sfârşitul fiecărui semestru, dirigintele consultă Consiliul Clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.
Art. 147. (1) La fiecare disciplină de studiu, media semestrială este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul Regulament.
(2) La disciplinele de studiu la care nu se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se obţine prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(3) Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu excepţia notei de la lucrarea scrisă semestrială (teza), medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.
(4) La disciplinele de studiu la care se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se calculează astfel: „media semestrială = (3M+T)/4”, unde „M” reprezintă media la evaluarea periodică, iar „T” reprezintă nota obţinută la lucrarea scrisă semestrială (teză). Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(5) Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. În cazul în care elevul a fost scutit medical, pe un semestru, la disciplina educaţie fizică şi sport, media de pe semestrul în care elevul nu a fost scutit devine media anuală.
(6) Nota lucrării scrise semestriale (teză) şi mediile semestriale şi anuale se consemnează în catalog cu cerneală roşie.
(7) În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează din notele obţinute pe parcursul desfăşurării
modulului, conform prevederilor de la alin. (2). Încheierea mediei unui modul care se termină pe parcursul anului se face în mod obligatoriu în momentul finalizării acestuia, nefiind condiţionată de
sfârşitul semestrului. Aceasta este considerată şi media anuală a modulului.
(8) Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele şi de la purtare. Media generală, în cazul curriculumului organizat pe module, se calculează în conformitate cu reglementările legale în vigoare, media generală a unui modul fiind similară cu media generală a unei discipline.
Art. 148. În învăţământul liceal şi postliceal mediile semestriale şi anuale pe disciplină/modul se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina/modulul. Mediile la purtare se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.
Art. 149. (1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă note şi nu li se încheie media la această disciplină în semestrul sau în anul în care sunt scutiţi medical.
(2) Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi sport va consemna în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în semestrul …” sau „scutit medical în anul şcolar …”, specificând totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia. Documentul medical va fi ataşat la dosarul personal al elevului, aflat la secretariatul unităţii de învățământ.
(3) Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi să vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, dar trebuie să aibă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele la aceste ore se consemnează în catalog.
(4) Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, măsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc.
Art. 150. (1) Elevii pot să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară anuală se încheie fără disciplina religie.
(2) În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile necesare pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(3) Elevilor aflaţi în situațiile prevăzute la alin. (1) și (2) li se vor asigura activităţi educaţionale alternative în cadrul unităţii de învăţământ, stabilite prin hotărârea Consiliului de Administraţie.
Art. 151. Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu/modul cel puţin media anuală 5,00, iar la purtare, media anuală 6,00.
Art. 152. Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:
a) au absentat, motivat şi nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un
semestru la disciplinele/modulele respective.
b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată;
c) au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de MECŞ;
d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări;
e) nu au un număr suficient de note, necesar pentru încheierea mediei/mediilor sau nu au mediile semestriale ori anuale la disciplinele/modulele respective, consemnate în catalog de către cadrul didactic, din alte motive decât cele de mai sus.
Art. 153. (1) Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la revenirea la şcoală.
(2) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor prevăzuţi la alin. (1) se face pe baza notelor consemnate în rubrica semestrului I, datate la momentul evaluării.
(3) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea, a celor declaraţi amânaţi pe semestrul I şi care nu şi-au încheiat situaţia şcolară conform prevederilor alin. (1) și (2) sau amânaţi
anual se face într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ, înaintea sesiunii de corigenţe. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline/module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi, se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe.
Art. 154. (1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin medii anuale sub 5,00 la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două discipline de studiu.
(2) În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:
a) elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;
b) elevii care obţin medii sub 5,00 la cel mult două module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două module.
(3) Pentru elevii corigenţi se organizează anual o singură sesiune de examene de corigenţă, într-o perioadă stabilită de MECŞ.
(4) Pentru elevii corigenţi menţionaţi la alin. (2) lit. a), se organizează şi o sesiune specială de examene de corigenţă, în ultima săptămână a anului şcolar. Media fiecărui modul, obţinută în cadrul
sesiunii speciale de corigenţă, este şi media anuală a modulului.
Art. 155. (1) Sunt declaraţi repetenţi:
a) elevii care au obţinut medii anuale sub 5,00 la mai mult de două discipline de învăţământ/module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar. Prevederile se aplică şi elevilor care nu au promovat, la mai mult de două module, la examenele de corigenţă în sesiunea specială, organizată în conformitate cu art. 177 alin. (4).
b) elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică de 6,00;
c) elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau la sesiunea specială prevăzută la art. 177 alin. (4) sau care nu promovează examenul la toate disciplinele/modulele la care se află în situație de corigenţă;
d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o disciplină/modul;
e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare „Repetent prin exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în altă unitate de învăţământ”, respectiv „fără drept de înscriere în nicio unitate de învăţământ pentru o perioadă de trei ani”.
Art. 156. (1) Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege, sau se pot transfera la altă unitate de învăţământ.
(2) Pentru elevii din învăţământul secundar superior şi din învăţământul postliceal declaraţi repetenţi la sfârşitul primului an de studii, reînscrierea se poate face şi peste cifra de şcolarizare aprobată.
(3) În ciclul superior al liceului şi în învăţământul postliceal cu frecvenţă, elevii se pot afla în situaţia de repetenţie de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură dată.
(4) Continuarea studiilor de către elevii din ciclul superior al liceului sau din învăţământul postliceal care repetă a doua oară un an şcolar sau care se află în stare de repetenţie pentru a treia oară se poate realiza în învăţământul cu frecvenţă redusă. În situaţia în care elevii din învăţământul secundar superior nu au împlinit 18 ani rămân în învăţământul cu frecvenţă zi/seral.
Art. 157. (1) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se acordă de către director, în cazuri justificate, o singură dată.
(2) Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unităţii de învăţământ, în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă.
(3) Reexaminarea se desfăşoară în termen de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.
(4) Comisia de reexaminare se numeşte de către director şi este formată din alte cadre didactice decât cele care au făcut examinarea.
Art. 158. (1) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar, conform programei şcolare.
(2) Pentru elevii amânaţi pentru un semestru, examinarea în vederea încheierii situaţiei se face numai din materia acelui semestru.
(3) Pentru elevii care susţin examene de diferenţă, examinarea se face din materia studiată în anul şcolar respectiv sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.
(4) Disciplinele/modulele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat al specializării a clasei la care se face transferul şi care nu au fost studiate de candidat. Se susţine examen separat pentru fiecare an de studiu.
(5) În situaţia transferării elevului după semestrul I, secretarul şcolii înscrie în catalogul clasei la care se transferă candidatul numai mediile din primul semestru de la disciplinele pe care elevul le studiază la specializarea la care s-a transferat. Notele obţinute la examenele de diferenţe susţinute la
disciplinele/modulele prevăzute în trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat al specializării a clasei la care se transferă şi care nu au fost studiate de candidat anterior transferului reprezintă mediile pe semestrul I la disciplinele/modulele respective.
(6) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculum la decizia şcolii.
(7) În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă.
În situaţia transferului elevului la începutul semestrului al II-lea sau în cursul acestuia, mediile semestriale obţinute la disciplinele opţionale ale clasei, la sfârşitul semestrului al II-lea, devin medii anuale pentru disciplina respectivă.
(8) În cazul transferului pe parcursul anului şcolar, părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului/elevul major îşi asumă în scris responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare parcurse până în momentul transferului, la disciplinele opţionale, la unitatea de învăţământ primitoare.
(9) În situaţia menționată la alin. (7), în foaia matricolă vor fi trecute atât disciplinele opţionale pe care le-a parcurs elevul la unitatea de învăţământ de la care se transferă, la care are situaţia şcolară încheiată pe primul semestru, cât şi cele ale clasei din unitatea de învăţământ la care se transferă. În acest caz, media semestrială la fiecare din aceste discipline opţionale devine medie anuală.
(10) În cazul transferului elevilor corigenţi la cel mult două discipline/module, cu schimbarea profilului/specializării, şi care nu vor mai studia la unitatea de învăţământ primitoare disciplinele/modulele respective, se vor susţine doar examenele de diferenţă. Prevederea se aplică şi în cazul elevilor declaraţi amânaţi.
Art. 159. Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu la forma cu frecvenţă încetează la vârsta de 18 ani. Persoanele care nu şi-au finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă şi care au depăşit cu mai mult de trei ani vârsta clasei îşi pot continua studiile, la cerere, la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.
Art. 160. (1) Consiliul Profesoral validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase, în şedinţa de încheiere a cursurilor semestriale/anuale, iar secretarul consiliului o consemnează în procesul-verbal, menţionându-se numărul elevilor promovaţi, numărul şi numele elevilor corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.
(2) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică în scris părinţilor, tutorilor sau reprezentanţilor legali sau, după caz, elevilor majori, de către diriginte, în cel mult zece zile de la încheierea cursurilor fiecărui semestru/an şcolar.
(3) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, dirigintele comunică în scris părinţilor, tutorelui sau susţinătorului legal programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.
(4) Nu pot fi făcute publice, fără acordul părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal sau al elevului/absolventului, dacă acesta este major, documentele corespunzătoare elevului, cu excepţia situaţiei prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată.
Secţiunea a 2-a, Examenele organizate la nivelul unităţii de învăţământ
Art. 161. (1) Examenele organizate de unităţile de învăţământ sunt:
a) examen de corigenţă pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi după susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânaţi, precum şi pentru cei menţionaţi la art. 177 alin. (2) lit. a), pentru care se organizează o sesiune specială;
b) examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi, conform prevederilor art. 176 alin. (3);
c) examen de diferenţe pentru elevii a căror înscriere în unitatea de învăţământ este condiţionată de promovarea unor astfel de examene;
(2) Organizarea, în unitatea de învăţământ, a examenelor şi evaluărilor naţionale se face conform metodologiilor aprobate prin ordin al MENCŞ.
Art. 162. Desfășurarea examenelor de diferenţă are loc, de regulă, în perioada vacanţelor şcolare.
Art. 163. La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de învăţământ la alta nu se acordă reexaminare.
Art. 164. (1) Pentru desfăşurarea examenelor există trei tipuri de probe: scrise, orale şi practice, după caz. La toate examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe – proba scrisă ţi proba orală.
(2) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Comisia de corigenţe are în componenţă un preşedinte şi câte două cadre didactice examinatoare pentru fiecare comisie pe disciplină. Comisia este responsabilă de realizarea subiectelor.
(3) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de cadre didactice de aceeaşi specialitate sau, după caz, specialităţi înrudite/din aceeaşi arie curriculară.
(4) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre cadrele didactice este cel care a predat elevului disciplina/modulul de învăţământ în timpul anului şcolar. În mod excepţional, în situaţia în care între elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, în comisia de examen este numit un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate sau, după caz, de specialităţi înrudite din aceeaşi arie curriculară.
Art. 165. (1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii, de către elev, a foii cu subiecte. Proba scrisă conţține două variante de subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la alegere.
(2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog cadru didactic-elev, pe baza biletelor de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la disciplina/modulul respectivă/respectiv. Fiecare bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată.
(3) Fiecare cadru didactic examinator acordă elevului câte o notă la fiecare probă susţinută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi şi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două sau trei probe, rotunjită la nota întreagă
cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, fracţiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.
(4) Media obţinută de elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale acordate de cei doi examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei de examen.
Art. 166. (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina/modulul de examen, dacă obţine cel puţin media 5,00.
(2) Sunt declaraţi promovaţi anual elevii care obţin, la fiecare disciplină/modul la care susţin examenul de corigenţă, cel puţin media 5,00.
(3) Media obţinută la examenul de corigenţă, la cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pentru un an şi la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină studiată timp de un an şcolar constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în calculul mediei generale anuale.
(4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.
Art. 167. (1) Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, depuse în cel mult şapte zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de Consiliul de Administraţie, dar nu mai târziu de începerea cursurilor noului an şcolar.
(2) În situaţii excepţionale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, ISJ poate aproba susţinerea examenului şi după începerea cursurilor noului an şcolar.
Art. 168. (1) Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei şcolare, la examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către cadrele didactice examinatoare şi se trec în catalogul clasei de către secretarul-şef, în termen de maximum cinci zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 190 alin. (2), când rezultatele se consemnează în catalogul clasei în termen de cinci zile de la afişare.
(2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se consemnează în catalogul de examen, de către cadrele didactice examinatoare, iar în registrul matricol şi în catalogul clasei de către secretarul-şef.
(3) În catalogul de examen se consemnează notele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare cadru didactic examinator, precum şi media obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea examenului.
(4) Preşedintele comisiei de examen predă secretarului-şef toate documentele specifice acestor examene: cataloagele de examen, lucrările scrise şi însemnările elevilor la proba orală/practică. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepția situaţiilor prevăzute la art. 190 alin. (2).
(5) Lucrările scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ timp de un an.
(6) Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează, la loc vizibil, a doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în procesul-verbal al primei şedinţe a Consiliului Profesoral.
Art. 169. După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţției de corigenţă sau de reexaminare, dirigintele consemnează în catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.

CAPITOLUL 6 – Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei
Art. 170. Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul să se transfere de la o clasă la alta, de la o unitate de învăţământ la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesională la alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcționare a Unităţii de Învăţământ la care se face transferul.
Art. 171. Transferul elevilor se face cu aprobarea Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul şi cu avizul consultativ al Consiliului de Administrație al unităţii de învăţământ de la care se transferă.
Art. 172. (1) Elevii se pot transfera de la o clasă la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ sau de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă.
(2) În situaţii excepţionale, în care transferul nu se poate face în limita efectivelor maxime de elevi la clasă, ISJ poate aproba depăşirea efectivului maxim, în scopul efectuării transferului.
Art. 173. (1) În învăţământul liceal sau postliceal aprobarea transferurilor la care se schimbă filiera, domeniul de pregătire, specializarea/calificarea profesională este condiţionată de promovarea examenelor de diferenţă.
(2) Disciplinele/modulele la care se susţin examene de diferenţă se stabilesc prin compararea celor două planuri-cadru. Modalităţile de susţinere a acestor diferenţe se stabilesc de către Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ şi la propunerea membrilor catedrei.
Art. 174. Elevii din învăţământul liceal şi din învăţământul postliceal se pot transfera, păstrând forma de învăţământ, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) în cadrul învățământului liceal, elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea la care se solicită transferul; în situaţii medicale deosebite, elevii din clasa a IX-a a învăţământului liceal pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale judeţene, cu respectarea condiţiei de medie, menţionate anterior;
b) în cadrul învăţământului liceal, elevii din clasele X – XII se pot transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul; excepţiile de la această prevedere se aprobă de către Consiliul de Administraţie;
Art. 175. (1) Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ se efectuează, de regulă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară.
(2) Transferul elevilor în timpul semestrelor se poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament, în următoarele situaţii:
a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate;
b) în cazul unei recomandări medicale, eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de Direcţia de Sănătate Publică;
c) în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea Consiliului de Administraţie al ISJ.
Art. 176. Gemenii, tripleţii etc. se pot transfera în clasa celui cu media mai mare sau invers, la cererea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal sau la cererea elevilor dacă aceştia sunt majori, cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ.
Art. 177. După aprobarea transferului, unitatea de învăţământ este obligată să solicite situaţia şcolară a elevului în termen de cinci zile lucrătoare. Unitatea de învăţământ de la care se transferă elevul este obligată să trimită la unitatea de învăţământ primitoare situaţia şcolară a celui transferat, în termen de zece zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primirea situaţiei şcolare, elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient.