George Emil Palade

G.E. Palade

George Emil Palade s-a născut la Iaşi, în 1912, într-o familie de profesori. Mediul familial l-a încurajat în formarea sa intelectuală. În 1930 este admis ca student la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti. În 1940 obţine titlul de Doctor în Medicină. Pleacă în Statele Unite în 1946 şi se angajează ca cercetător la New York University pentru a-şi continua studiile postdoctorale. În 1952 obţine cetăţenie americană.

Îl întâlneşte pe Albert Claude de la Institutul Rockefeller, care îl invită să lucreze împreună la Departamentul de Patologie Celulară. Palade realizează importanţa extraordinară a microscopiei electronice şi a biochimiei în studiile de citologie. Colaborează ulterior cu biochimistul Philip Siekevitz. Împreună au combinat metodele de fracţionare a celulei cu microscopia electronică.

Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicaţia mecanismului celular al producţiei de proteine. El a evidenţiat particulele intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite rizomi sau „corpusculii lui Palade”.

În 1951 este ales membru în „National Academy of Science”. În 1973 se mută la Yale University. iar din 1990 lucrează la Universitatea din San Diego. Editează, împreună cu Keith Porter, revista „The Journal of Cell Biology”, cea mai importantă publicaţie ştiinţifică din domeniul biologiei celulare.

În 1999, Universitatea California constituie „The George Emil Palade Fellowship Fund”, burse ce sunt acordate primilor trei dintre cei mai buni cercetători în domeniu.

În 1974 primeşte Premiul Nobel pentru „descoperirile privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”, premiu pe care îl împarte cu Albert Claude şi Christian de Duve.

Este ales membru de onoare al Academiei Române în 1975.

În 1986, preşedintele Ronal Reagan i-a decernat Medalia Naţională pentru merite deosebite în domeniul ştiinţei. Preşedintele Traian Băsescu îl decorează, în 2008, cu Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de Colan. La momentul respectiv, presedintele afirma despre Palade că este „singurul român în viaţă care deţine această recunoaştere”.

 — Dacă aţi avea ocazia să conduceţi eforturile de reformă ştiinţifică din România de azi, ce aţi face?

Aş începe prin a deschide larg porţile cooperării internaţionale, în precădere cu acele ţări care sunt mai bine dotate din punct de vedere al ştiinţei şi al eticii în ştiinţă. Aş insista în a obţine ştiinţă de calitate – nu ştiinţă naţională – şi aş crea condiţiile favorabile (infrastructură şi suport) pentru a atrage tinerii supradotaţi să intre în ştiinţă, şi să rămână în ştiinţă. 

(din interviul realizat cu George Emil Palade în 2002, de către Tudor I. Oprea pentru revista Ad Astra)