Regulament de functionare

 REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL LICEULUI TEORETIC „GEORGE EMIL PALADE”, CONSTANŢA

(anul şcolar 2015 – 2016)

 

TITLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL 1- Cadrul de reglementare

Art. 1. Liceul Teoretic “George Emil Palade”, Constanţa reprezintă o unitate a învăţământului preuniversitar din judeţ, cu personalitate juridică, care este organizată şi funcţionează în baza legislaţiei generale şi a celei speciale, a actelor normative elaborate de MECŞ, a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a instituţiei, a Regulamentului Intern, a deciziilor inspectoratului şcolar judeţean.

Art. 2. Regulamentul de Organizare şi Funcţionare are ca scop reglementarea organizării şi funcţionării Liceului Teoretic “George Emil Palade”, Constanţa, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 3. Prezentul regulament este întocmit conform prevederilor Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar aprobat prin OMEN nr. 5115/2014, precum şi a  altor acte normative elaborate de MECŞ.

Art. 4. Respectarea  prevederilor Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Liceului Teoretic “George Emil Palade”, Constanţa, este obligatorie pentru elevi, profesori, părinţi, personalul didactic auxiliar şi nedidactic.

Art. 5. Dispoziţiile prezentului regulament pot fi completate prin decizii interne de serviciu, privind organizarea şi disciplina muncii, decizii emise de către director, în calitatea sa de reprezentant legal al unităţii de învăţământ, ce realizează conducerea executivă a acesteia (art. 97, alin. 2 a) din Legea Educaţiei Naţionale).

 

CAPITOLUL 2- Principii de organizare şi finalităţile învăţământului preuniversitar

Art. 6. Conducerea unităţii de învăţământ îşi fundamentează deciziile pe dialog şi consultare cu toţi participanţii la actul educaţional, pe respectarea dreptului la opinie a elevului, asigurând transparenţa deciziilor şi a rezultatelor.

Art. 7. Liceul Teoretic “George Emil Palade”, Constanţa este organizat şi funcţionează independent de ingerinţe, politice sau religioase. Sunt interzise orice forme de activităţi de natură politică sau de prozelitism religios, precum şi acele activităţi care încalcă normele de conduită morală, de convieţuire socială sau care pun în pericol sănătatea şi integritatea elevilor şi a personalului din unitate.

 

TITLUL II – ORGANIZAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

 

Art. 8. Programul de funcţionare a unităţii de învăţământ la nivel liceal în anul şcolar 2015-2016 este următorul:

  • Schimbul I – între orele 7:30 – 13:15 – clasa a X-a A, clasa a X-a C, clasele a XI-a şi a XII-a.
  • Schimbul II – între orele 13:30 – 19:15 – clasa a X-a B şi clasele a IX-a.

Art. 9. Programul de funcţionare a unităţii de învăţământ la nivel postliceal în anul şcolar 2015-2016 este stabilit în conformitate cu specificul activităţii desfăşurate şi cu reglementările specifice.

 

TITLUL III – CONDUCEREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

CAPITOLUL 1- Dispoziţii generale

Art. 10. Unitatea de învăţământ este condusă de către Consiliul de Administraţie şi de către director.

Art. 11. Conducerea unităţii de învăţământ se consultă, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, cu Consiliul Profesoral, organizaţiile sindicale reprezentate la nivelul instituţiei, Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, Asociaţia de Părinţi a Liceului Teoretic “George Emil Palade”, Consiliul Şcolar al Elevilor, cu autoritatea publică locală, cu reprezentanţi ai agenţilor economici cu care unitatea şcolară are contracte/parteneriate de colaborare.

 

CAPITOLUL 2 – Consiliul de Administraţie

Art. 12. Consiliul de Administraţie este organul de conducere al Liceului Teoretic “George Emil Palade” şi funcţionează în baza prevederilor OMEN nr. 4619/22.09.2014.

Art. 13. Atribuţiile Consiliului de Administraţie sunt următoarele:

  1. aprobă tematica, graficul şedinţelor şi ordinea de zi a acestora;
  2. stabileşte responsabilităţile membrilor şi procedurile de lucru;
  3. aprobă Regulamentul Intern şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţii de Învăţământ Preuniversitar, documente de organizare şi funcţionare a Liceului Teoretic “George Emil Palade”, Constanţa;
  4. îşi asumă, alături de director, responsabilitatea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ;
  5. particularizează Contractul Educaţional cu beneficiarii educaţiei din cadrul Liceului Teoretic “George Emil Palade”;
  6. validează statul de personal;
  7. validează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitate, precum şi măsurile ameliorative ce se impun;
  8. aprobă comisia de elaborare a Planului de Dezvoltare Instituţională şi comisia de elaborare a Planului de Acţiune a Şcolii, precum şi comisiile de revizuire a acestora;
  9. aprobă Planul de Dezvoltare Instituţională şi Planul de Acţiune a Şcolii, modificările acestora şi planul managerial al directorului;
  10. aprobă proiectul de buget;
  11. avizează execuţia bugetară şi răspunde, împreună cu directorul, de încadrarea în bugetul aprobat;
  12. aprobă modalităţile de realizare a resurselor extrabugetare ale unităţii de învăţământ şi stabileşte utilizarea acestora, în concordanţă cu documentele de prognoză managerială;
  13. aprobă utilizarea excedentelor anuale rezultate din execuţia bugetară;
  14. avizează planurile de investiţii;
  15. stabileşte taxele de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat, nefinanţat de la buget;
  16. aprobă acordarea burselor şcolare, a premiilor pentru personalul din învăţământ;
  17. aprobă, în limita fondurilor existente, acoperirea integrală sau parţială, a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiinţifice, pentru personalul didactic.
  18. aprobă lunar decontarea cheltuielilor aferente navetei cadrelor didactice;
  19. aprobă procedurile elaborate la nivelul unităţii de învăţământ;
  20. aprobă Curriculum la Decizia Şcolii;
  21. aprobă orarul cursurilor;
  22. aprobă măsurile de optimizare a procesului didactic, propuse de Consiliul Profesoral;
  23. stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor pe domenii de activitate din unitatea de învăţământ;
  24. aprobă tipurile de activităţi extraşcolare organizate în unitate, durata acestora, modul de organizare şi responsabilităţile stabilite de Consiliul Profesoral;
  25. aprobă graficul de desfăşurare a instruirii practice;
  26. aprobă proiectul de încadrare cu personal didactic şi schema de personal didactic auxiliar şi nedidactic;
  27. aprobă repartizarea diriginţilor pe clase;
  28. desemnează Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare;
  29. organizează concursul pentru ocuparea posturilor didactice auxiliare şi nedidactice, validează rezultatele concursului şi aprobă angajarea pe post a persoanelor respective;
  30. realizează anual evaluarea activităţii personalului didactic;
  31. avizează, la solicitarea directorului, pe baza recomandării medicului de medicina muncii, realizarea unui examen medical de specialitate, în cazurile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, pentru salariaţii unităţii de învăţământ;
  32. avizează, la solicitarea a jumătate plus unu din membrii Consiliului de Adminstraţie, pe baza recomandării medicului de medicina muncii, realizarea unui examen medical de specialitate, în cazurile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală pentru director;
  33. îndeplineşte atribuţiile de încadrare şi de mobilitate a personalului didactic de predare;
  34. aprobă modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă al personalului din unitate;
  35. propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii, cu votul a două treimi dintre membrii Consiliului de Administraţie sau la propunerea Consiliului Profesoral, cu votul a două treimi dintre membrii acestuia şi comunică propunerea inspectoratului şcolar;
  36. aprobă fişa individuală a postului pentru fiecare salariat, care constituie o anexă la contractul individual de muncă şi o revizuieşte, după caz;
  37. aprobă perioadele de efectuare a concediului de odihnă ale salariaţilor, în funcţie de interesul învăţământului şi a celui în cauză, ţinând cont de calendarul activităţilor unităţii de învăţământ şi al examenelor naţionale.
  38. aprobă concediile salariaţilor din unitatea de învăţământ, conform reglementărilor legale, contractelor colective de muncă şi Regulamentului Intern;
  39. îndeplineşte atribuţiile prevăzute de legislaţia în vigoare privind răspunderea disciplinară a elevilor, personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din unitate;
  40. aprobă pensionarea personalului din unitate;
  41. aprobă, în limita bugetului alocat, participarea la programe de dezvoltare profesională a angajaţilor;
  42. administrează baza materială a unităţii de învăţământ.

 

CAPITOLUL 3 – Directorul

Art. 14. Directorul unităţii de învăţământ are atribuţiile consemnate la art. 97, din Legea Educaţiei Naţionale şi la art. 21, 22, 23, 24 şi 25 din ROFUIP.

Art. 15. Atribuţiile directorului sunt următoarele:

  1. este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
  2. organizează întreaga activitate educaţională;
  3. organizează şi este direct responsabil de aplicarea legislaţiei în vigoare, la nivelul unităţii de învăţământ;
  4. asigură managementul strategic la nivelul unităţii de învăţământ, în colaborare cu unităţile administraţiei publice locale, după consultarea partenerilor sociali şi a reprezentanţilor părinţilor şi elevilor;
  5. asigură managementul operaţional al unităţii de învăţământ;
  6. asigură corelarea obiectivelor specifice unităţii de învăţământ cu cele stabilite la nivel naţional şi local;
  7. coordonează procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor legale, necesare funcţionării unităţii de învăţământ;
  8. asigură aplicarea şi respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă;
  9. semnează parteneriate cu agenţii economici pentru asigurarea instruirii practice a elevilor;
  10. prezintă, anual, un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea de învăţământ pe care o conduce, întocmit de Comisia de Evaluare şi de Asigurare a Calităţii; raportul, aprobat de Consiliul de Administraţie, este prezentat în faţa Consiliului Profesoral, comitetului reprezentativ/asociaţiei de părinţi şi este adus la cunoştinţa autorităţilor publice locale şi a inspectoratului şcolar;
  11. propune spre aprobare, în Consiliul de Administraţie, proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;
  12. răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unităţii de învăţământ;
  13. se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;
  14. răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea şi modernizarea bazei materiale a unităţii de învăţământ;
  15. angajează personalul din unitate, prin încheierea contractului individual de muncă;
  16. întocmeşte, conform legii, fişele posturilor pentru personalul din subordine; răspunde de angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitate, precum şi de selecţia personalului nedidactic;
  17. propune Consiliului de Administraţie vacantarea posturilor, organizarea oncursurilor pe post şi angajarea personalului;
  18. îndeplineşte atribuţiile prevăzute de metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic, precum şi de alte acte normative, elaborate de MECŞ;
  19. propune inspectoratului şcolar, spre aprobare, proiectul planului de şcolarizare, avizat de Consiliul de Administraţie;
  20. coordonează şi răspunde de colectarea datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori pentru educaţie, pe care le transmite inspectoratului şcolar şi răspunde de introducerea datelor în Sistemul de Informaţii Integrat al Învăţământului din România (SIIIR);
  21. propune Consiliului de Administraţie, spre aprobare, Regulamentul de Orgaizare şi Funcţionare a Unităţii de Învăţământ (ROFUIP) şi Regulamentul Intern (RI);
  22. elaborează proiectul de încadrare cu personal didactic de predare, precum şi schema de personal didactic auxiliar şi nedidactic şi le supune, spre aprobare, Consiliului de Administraţie;
  23. numeşte, după consultarea Consiliului Profesoral, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie, profesorii diriginţi la clase, precum şi Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare;
  24. numeşte cadrul didactic care face parte din consiliul clasei, ce poate prelua atribuţiile profesorului diriginte, în condiţiile în care acesta este indisponibil pentru o perioadă de timp, din motive obiective;
  25. stabileşte, prin decizie, componenţa catedrelor şi comisiilor din cadrul unităţii de învăţământ, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie;
  26. coordonează comisia de întocmire a orarului şi îl propune spre aprobare Consiliului de Administraţie;
  27. aprobă graficul serviciului pe şcoală al personalului didactic şi al elevilor; atribuţiile acestora sunt precizate în ROFUIP;
  28. propune Consiliului de Administraţie, spre aprobare, Calendarul Activităţilor Educative al unităţii de învăţământ;
  29. aprobă graficul desfăşurării lucrărilor scrise semestriale;
  30. elaborează instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de îndrumare, control şi evaluare a tuturor activităţilor care se defăşoară în unitatea de învăţământ şi le supune, spre aprobare, Consiliului de Administraţie;
  31. asigură, prin şefii catedrelor şi responsabilii comisiilor metodice, aplicarea planului de învăţământ, a programelor şcolare şi a metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare;
  32. controlează, cu sprijinul şefilor de catedre/responsabililor comisiilor metodice, calitatea procesului instrucitv-educativ, prin verificarea documentelor, asistenţe la ore şi prin participări la diverse activităţi educative extracurriculare şi extraşcolare;
  33. monitorizează activitatea de formare continuă a personalului din unitate;
  34. monitorizează activitatea cadrelor didactice debutante şi sprijină integrarea acestora în colectivul unităţii de învăţământ;
  35. aprobă asistenţa la orele de curs sau la activităţi educative şcolare/extraşcolare, a şefilor de catedră/responsabililor de comisii metodice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
  36. consemnează zilnic, în condica de prezenţă, absenţele şi întârzierile de la orele de curs ale prsonalului didactic de predare şi de instruire practică, precum şi întârzierile personalului didactic auxiliar şi nedidactic, de la programul de lucru;
  37. îşi asumă, alături de Consiliul de Administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ pe care o conduce;
  38. numeşte şi controlează personalul care răspunde de sigiliul unităţii de învăţământ;
  39. asigură arhivarea documentelor oficiale şi şcolare;
  40. răspunde de întocmirea, elinerarea, reconstituirea, anularea, completarea şi gestionarea actelor de studii; răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea documentelor de evidenţă şcolară;
  41. aprobă vizitarea unităţii de învăţământ, de către persoane din afara unităţii, inclusiv de către reprezentanţi ai mass-media (excepţie-reprezentanţii instituţiilor cu drept de îndrumare şi control asupra unităţilor de învăţământ, precum şi persoanele care participă la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ);
  42. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de Consiliul de Administraţie, în conformitate cu legea, precum şi alte atribuţii rezultate din prevederile legale şi din contractele de muncă aplicabile.

 

TITLUL IV – PERSONALUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

CAPITOLUL 1 – Dispoziţii generale

Art. 16. Personalul unităţii de învăţământ este format din personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.

Art. 17. (1) Personalul unităţii şcolare trebuie să îndeplinească condiţiile de studii cerute pentru postul ocupat şi să fie apt din punct de vedere medical.

(2) Personalul unităţii şcolare trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în raport cu valorile pe care trebuie să le transmită elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.

(3) Personalului unităţii şcolare îi este interzis să desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia.

(4) Personalului unităţii şcolare îi este interzus să aplice pedepse corporale, să agreseze verbal, fizic şi emoţional elevii şi/sau colegii.

(5) Personalul unităţii şcolare are obligaţia de a veghea la siguranţa elevilor în incinta unităţii, pe parcursul desfăşurării programului şcolar şi a activităţilor extracurriculare/extraşcolare.

(6) Personalul unităţii şcolare are obligaţia să sesizeze instituţiile de protecţie a copilului în legătură cu orice încălcări ale drepturilor copilului/elevului, inclusiv în ceea ce priveşte acele situaţii care afectează demnitatea şi integritatea acestuia.

Art. 18. Personalul didactic de predare este organizat în catedre/comisii metodice şi în comisii de lucru pe diferite domenii de activitate, în conformitate cu prevederile legale şi ale prezentului regulament.

Art. 19. Personalul didactic auxiliar este organizat în compartimente de specialitate (secretariat, financiar-contabil, administrativ, bibliotecă), în conformitate cu organigrama unităţii.

 

CAPITOLUL 2 – Personalul didactic

Art. 20. Personalul didactic are obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în condiţiile legii.

Art. 21. Personalului didactic de predare i se interzice să condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasă, de obţinerea unor avantaje de orice tip, de la elevi/reprezentanţii legali ai acestora.

Art. 22. Personalul didactic de predare efectuează serviciul pe şcoală, astfel încât acesta să fie organizat permanent, pe pe durata cursurilor. Serviciul pe şcoală va respecta specificul unităţii şcolare (perimetrul şcolar, numărul de elevi, atribuţiile ce revin) şi va fi efectuat de către fiecare cadru didactic, de preferinţă în zilele în care are mai puţine ore de curs.

 

CAPITOLUL 3 – Personalul nedidactic

Art. 23. (1) Activitatea personalului nedidactic este coordonată de administratorul de patrimoniu.

(2) Programul personalului nedidactic este stabilit de administratorul de patrimoniu, în funcţie de nevoile unităţii, şi aprobat de către directorul unităţii.

(3) Administratorul de patrimoniu sau, în lipsa acestuia, o altă persoană delegată cu atribuţii în acest sens de către director, verifică periodic elementele bazei materiale a unităţii şcolare, în vederea asigurării securităţii elevilor şi a personalului.

 

CAPITOLUL 4 – Evaluarea personalului unităţii de învăţământ

Art. 24. (1) Evaluarea personalului didactic se face conform legislaţiei.

(2) Evaluarea personalului nedidactic se face la sfârşitul anului calendaristic, în baza fişei postului.

 

CAPITOLUL 5 –  Răspunderea disciplinară a personalului unităţii de învăţământ

Art. 25. (1) Personalul didactic răspunde disciplinar conform Legii Educaţiei.

(2) Personalul nedidactic răspunde disciplinar în conformitate cu Codul Muncii.

 

TITLUL V – ORGANISME FUNCŢIONALE ŞI RESPONSABILITĂŢI ALE CADRELOR DIDACTICE

CAPITOLUL 1 – Organisme funcţionale la nivelul unităţii de învăţământ 

Secţiunea 1 Consiliul Profesoral

Art. 26. Consiliul Profesoral are atribuţii specifice, conform art. 98, din Legea Educaţiei Naţionale şi conform art. 48, 49 şi 50 din ROFUIP.

Art. 27. Atribuţiile Consiliului Profesoral sunt următoarele:

  1. gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
  2. analizează şi dezbate raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară;
  3. alege, prin vot secret, membrii Consiliului de Administraţie, care provin din rândurile personalului didactic;
  4. dezbate, avizează şi propune Consiliului de Administraţie, spre aprobare, Planul de Dezvoltare Instituţională al şcolii;
  5. dezbate şi aprobă rapoartele de activitate, programele semestriale, planul anual de activitate, precum şi eventualele completări sau modificări ale acestora;
  6. aprobă componenţa nominală a comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învăţământ;
  7. validează raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentată de fiecare diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunii de amânări, diferenţe şi corigenţe;
  8. hotărăşte asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc abateri;
  9. propune acordarea recompenselor pentru elevi şi pentru salariaţii unităţii;
  10. validează notele la purtare mai mici decât 7;
  11. propune Consiliului de Administraţie Curriculum la Decizia Şcolii;
  12. validează oferta de curriculum la decizia şcolii pentru anul şcolar în curs, aprobată de Consiliul de Administraţie;
  13. avizează proiectul planului de şcolarizare;
  14. validează fişele de autoevaluare ale personalului didactic şi didactic auxiliar, care solicită acordarea gradaţiei de merit şi a altor distincţii şi premii, pe baza raportului de autoevaluare a activităţii desfăşurate de acesta;
  15. propune Consiliului de Administraţie programele de formare continuă şi de dezvoltare profesională a cadrelor didactice;
  16. propune Consiliului de Administraţie premierea şi acordarea titlului de „Profesorul anului” cadrelor didactice cu rezultate deosebite în activitatea didactică, în unitatea de învăţământ;
  17. dezbate şi avizează Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al unităţii de învăţământ;
  18. dezbate, la solicitarea MECŞ/ISJ sau din proprie iniţiativă, proiecte de acte normative şi/sau administrative care reglementează activitatea instructiv-educativă, formulează propuneri de completare sau de modificare a acestora;
  19. dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea activităţii instructiv-educative din unitate; propune Consiliului de Adminbistraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;
  20. alege, prin vot secret, membrii Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în Educaţie;
  21. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de Consiliul de Administraţie, ce rezultă din legislaţia în vigoare şi din contractele colective de muncă;
  22. propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii de învăţământ, conform legii.

 

Secţiunea a 2-a, Consiliul clasei

Art. 28. (1) Consiliul Clasei funcţionează în învăţământul liceal şi postliceal şi este alcătuit din totalitatea personalului didactic care predă la clasa respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului de părinţi al clasei (cu excepţia claselor de din învăţământul postliceal) şi din reprezentantul elevilor clasei respective.

(2) Preşedintele Consiliului Clasei este dirigintele acesteia.

(3) Consiliul Clasei se întruneşte cel puţin odată pe semestru şi ori de câte ori situaţia o impune la solicitarea dirigintelui, a reprezentanţilor părinţilor şi ai elevilor.

Art. 29. Atribuţiile Consiliului Clasei sunt următoarele:

  1. analizează semestrial progresul şcolar şi comportamentul fiecărui elev;
  2. stabileşte măsuri de asistenţă educaţională, atât pentru elevii cu probleme de învăţare sau de comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite;
  3. stabileşte notele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de comportamentul acestora în şcoală şi în afara ei şi propune Consiliului Profesoral validarea mediilor mai mici decât 7;
  4. propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;
  5. participă la întâlniri cu părinţi şi elevii ori de câte ori este nevoie, la solicitarea dirigintelui sau a cel puţin o treime dintre părinţii elevilor clasei;
  6. propune dirigintelui, din proprie iniţiativă sau la solicitarea directorului ori a Consiliului Profesoral, după caz, sancţiunile disciplinare prevăzute pentru elevi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 30. (1) Hotărârile Consiliului Clasei se adoptă cu votul a jumătate plus unu din totalul membrilor, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul acestora.

(2) Hotărârile adoptate în şedinţele Consiliului Clasei se înregistrează în registrul de procese verbale ale Consiliului Clasei.

(3) Mediile la purtare mai mici de 7 sunt propuse Consiliului Clasei, spre avizare, de către diriginte. Avizarea se face cu votul a jumătate plus unu din totalul membrilor, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul acestora. Ulterior, propunerile avizate sunt înaintate pentru aprobare, Consiliului Profesoral.

Art. 31. Documentele Consiliului Clasei sunt:

  1. tematica şi graficul şedinţelor;
  2. convocatoarele de la şedinţe;
  3. registrul cu procese verbale, însoţit de dosarul cu anexele proceselor verbale.

 

Secţiunea a 3-a, Catedrele/comisiile metodice

Art. 32. (1) Catedrele/comisiile metodice constituite la nivelul Liceului Teoretic „George Emil Palade”, Constanţa sunt alcătuite din minimum trei membri, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare.

(2) Activitatea catedrei/comisiei metodice este coordonată de şeful catedrei/responsabilul comisiei metodice, care este un cadru didactic ales prin vot secret de către membrii catedrei/comsiei.

(3) Şedinţele catedrei/comsiei se ţin lunar sau ori de câte ori directorul sau membrii catedrei/comisiei consideră că este necesar. Şedinţele se defăşoară pe baza unei tematici elaborate la nivelul catedrei/conmisiei, sub îndrumarea şefului catedrei/responsabilului comisiei şi aprobată de directorul unităţii.

Art. 33. Atribuţiile catedrelor/comnisiilor metodice sunt următoarele:

  1. stabilesc modalităţile concrete de implementare a Curriculum-ului Naţional, adecvate specificului şcolii şi nevoilor educaţionale ale elevilor, în vederea realizării potenţialului maxim al acestora şi atingerii standardelor naţionale;
  2. elaborează oferta de Curriculum la Decizia Şcolii şi o propune spre dezbatere Consiliului Profesoral;
  3. elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale, care să conducă la atingerea obiectivelor educaţionale asumate şi la progresul şcolar al elevilor;
  4. consiliază cadrele didactice debutante, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a planificărilor semestriale;
  5. elaborează instrumente de evaluare şi notare;
  6. analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;
  7. monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se realizează evaluarea elevilor la disciplinele respective;
  8. planifică şi organizează instruirea practică a elevilor;
  9. organizează, în funcţie de situaţia concretă din unitatea de învăţământ, activităţi de pregătire specială a elevilor cu ritm lent de învăţare, ori pentru examene, evaluări şi concursuri şcolare;
  10. organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare – acţiuni specifice unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;
  11. implementează standardele de calitate specifice;
  12. realizează şi implementează proceduri de îmbunătăţire a calităţii activităţii didactice.

Art. 34. Atribuţiile şefului de catedră/responsabilului comisiei metodice cunt următoarele:

  1. organizează şi coordonează întreaga activitate a catedrei/comisiei metodice (întocmeşte planul managerial, coordonează realizarea instrumentelor de lucru la nivelul catedrei, elaborează rapoarte şi analize, propune planuri de obţinere a performanţelor şi planuri remediale, după consultarea cu membrii catedrei/comisiei metodice, precum şi alte documente stabilite prin Regulamentul Intern, întocmeşte şi completează dosarul catedrei); stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice; atribuţia de şef de catedră/comisie metodică este menţionată în fişa postului;
  2. evaluează activitatea fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice (pe baza unor criterii de performanţă stabilite la nivelul unităţii);
  3. propune participarea membrilor catedrei/comisiei metodice la cursuri de formare;
  4. răspunde, în faţa directorului, a Consiliului de Administraţie şi a ISJ de activitatea profesională a membrilor catedrei/comisiei;
  5. are obligaţia de a participa la acţiunile şcolare şi extraşcolare iniţiate în unitatea de învăţământ, cu acceptul conducerii acesteia;
  6. efectuează asistenţe la ore conform planului managerial al catedrei sau la solicitarea directorului;
  7. elaborează, semestrial şi lunar, la cererea directorului, informări asupra activităţii catedrei/comisiei metodice, pe care o prezintă în Consiliul Profesoral;
  8. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Consiliul de Administraţie.

 

CAPITOLUL 2 – Responsabilităţi ale personalului didactic în unitatea de învăţământ

Secţiunea 1, Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare

Art. 35. (1) Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare este un cadru didactic titular, ales de către Consiliul Profesoral şi aprobat de către Consiliul de Administraţie.

(2) Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare coordonează activitatea educativă din şcoală, iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare şi extracurriculare la nivelul şcolii, în colaborare cu şeful comisiei diriginţilor, cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor/Asociaţia de Părinţi, cu reprezentanţi ai Consiliului Elevilor, cu consilierul şcolar şi cu partenerii şcolii.

(3) Directorul unităţii stabileşte atribuţiile Coordonatorului pentru Proiecte şi Programe educative şcolare şi extraşcolare.

(4) Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare poate fi remunerat suplimentar, din fonduri extrabugetare.

Art. 36. Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare are următoarele atribuţii:

  1. coordonează, monitorizează şi evaluează activitatea educativă nonformală din şcoală;
  2. avizează planificarea activităţilor din cadrul programului activităţilor educative ale clasei;
  3. elaborează programul/calendarul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare proprii, în conformitate cu Planul de Dezvoltare Instituţională, cu direcţiile stabilite de MECŞ/ISJ, în urma consultării părinţilor şi a elevilor;
  4. elaborează, propune şi implementează proiecte şi programe educative de intervenţie şi de prevenire a absenteismului, a abandonului şcolar, a violenţei, a delincvenţei juvenile, precum şi programe pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă, de educaţie civică, de promovare a sănătăţii, programe culturale, ecologice, sportive şi turistice, de educaţie rutieră, de protecţie civilă;
  5. identifică tipurile de activităţi educative extraşcolare care corespund nevoilor elevilor, precum şi posibilităţile de realizare a acestora, prin consultarea beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei;
  6. analizează, semestrial, împreună cu alte comisii existente la nivelul unităţii, situaţia disciplinară a elevilor şi situaţia frecvenţei la orele de curs;
  7. prezintă directorului unităţii rapoarte privind activitatea educativă şi rezultatele acesteia;
  8. diseminează informaţiile privind activităţile educative derulate în unitate;
  9. facilitează implicarea părinţilor şi a partenerilor eeducaţionali în activităţile educative;
  10. elaborează tematici şi propune forme de desfăşurare a consultaţiilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevilor, pe teme educative;
  11. propune/elaborează instrumente de evaluare a activităţii educative nonformale, desfăşurate la nivelul unităţii;
  12. îndrumă, controlează şi evaluează activitatea educativă nonformală din internat;
  13. facilitează vizite de studii pentru elevi, în ţară şi în străinătate, desfăşurate în cadrul programelor de parteneriat educaţional.

Art. 37. Portofoliul Coordonatorului pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare conţine:

  1. oferta educaţională a unităţii, în domeniul activităţii educative extraşcolare;
  2. planul anual şi semestrial al activităţii educative extraşcolare;
  3. planificarea calendaristică a activităţilor educative extraşcolare, inclusiv în perioada vacanţelor şcolare;
  4. programe de parteneriat pentru realizarea de activităţi educative extraşcolare;
  5. programe educative de prevenţie şi intervenţie;
  6. modalităţi de monitorizare şi evaluare a activităţii educative extraşcolare a elevilor;
  7. măsuri de optimizare a ofertei educative extraşcolare;
  8. rapoarte de activitate semestriale şi anuale;
  9. documente care reglementează activitatea extraşcolară, în format letric sau electronic, transmise de ISJ/MECŞ, privind activitatea educativă extraşcolară.

Art. 38. (1) ISJ Constanţa stabileşte o zi metodică pentru coordonatorii pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

(2) Activitatea desfăşurată de Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare se regăseşte în raportul anual de activitate, prezentat în Consiliul de Administraţie. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară este parte a Planului de Dezvoltare Instituţională a unităţii de învăţământ.

 

Secţiunea a 2-a, Profesorul diriginte

Art. 39. (1) Coordonarea activităţii claselor de elevi din învăţământul liceal şi postliceal se realizează prin profesorii diriginţi.

(2) Pentru activitatea de diriginte, cadrul didactic primeşte o indemnizaţie, conform legii.

Art. 40. (1) Profesorii diriginţi sunt numiţi, anual, de către directorul unităţii de învăţământ, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie, luată după consultarea Consiliului Profesoral.

(2) La numirea diriginţilor se are în vedere principiul continuităţii, astfel încât o clasă să aibă acelaşi diriginte pe parcursul unui ciclu de învăţământ.

(3) De regulă, poate fi numit ca diriginte un cadru didactic titular sau suplinitor care are cel puţin o jumătate din norma didactică în unitatea de învăţământ şi care predă la clasa respectivă.

Art. 41. (1) Activităţile specifice funcţiei de diriginte sunt prevăzute în fişa postului cadrului didactic învestit cu această responsabilitate.

(2) Planificarea activităţilor dirigintelui se realizează, semestrial şi anual, de către acesta, conform proiectului de dezvoltare instituţională şi nevoilor educaţionale ale colectivului de elevi pe care îl coordonează şi se avizează de către directorul adjunct sau directorul unităţii de învăţământ.

(3) Profesorul diriginte îşi proiectează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor prevăzute de planul anual de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ, în acord cu particularităţile educaţionale ale clasei respective.

(4) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei pe care o coordonează. Activităţile se referă la:

  1. a) teme stabilite în concordanţă cu specificul vârstei, cu interesele sau solicitările elevilor, pe baza programelor şcolare în vigoare elaborate pentru aria curriculară „Consiliere şi orientare”;
  2. b) teme de educaţie pentru sănătate şi de promovare a unui stil de viaţă sănătos, educaţie rutieră, educaţie civică, educaţia şi pregătirea antiinfracţională a elevilor, protecţie civilă, educaţie antiseismică, antidrog, prevenirea şi combaterea traficului de persoane, teme de prevenire a violenţei etc., în conformitate cu prevederile actelor normative şi ale strategiilor naţionale, precum şi în baza parteneriatelor stabilite de MECŞ, în colaborare cu alte ministere, instituţii şi organizaţii.

(5) Dirigintele desfăşoară activităţi educative extraşcolare, activităţi pe care le stabileşte după consultarea elevilor şi a părinţilor, în concordanţă cu specificul vârstei şi nevoile identificate pentru colectivul respectiv de elevi.

(6) Activităţile de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei pe care o coordonează sunt obligatorii şi sunt desfăşurate de diriginte în cadrul orelor de consiliere şi orientare, orelor de dirigenţie sau în afara orelor de curs, după caz.

Art. 42. (1) Pentru a se asigura o comunicare constantă, promptă şi eficientă cu părinţii, dirigintele realizează activităţi de suport educaţional şi consiliere pentru părinţi, tutori sau susţinătorii legali.

(2) Pentru realizarea unei comunicări constante cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, profesorul diriginte stabileşte o oră săptămânal în care se întâlneşte cu aceştia, pentru prezentarea situaţiei şcolare a elevilor, pentru discutarea problemelor educaţionale sau comportamentale specifice acestora.

(3) Planificarea orelor dedicate întâlnirilor diriginţilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali de la fiecare clasă se aprobă de către director, se comunică elevilor şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai acestora şi se afişează la avizierul şcolii.

Art. 43. Profesorul diriginte are următoarele atribuţii:

  1. organizează şi coordonează:
  2. a) activitatea colectivului de elevi;
  3. b) activitatea Consiliului Clasei;
  4. c) şedinţele cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali la începutul şi sfârşitul semestrului şi ori de câte ori este cazul;
  5. d) acţiuni de orientare şcolară şi profesională pentru elevii clasei;
  6. e) activităţi educative şi de consiliere;
  7. f) activităţi extracurriculare, în unitatea de învăţământ şi în afara acesteia;
  8. monitorizează:
  9. a) situaţia la învăţătură a elevilor;
  10. b) frecvenţa la ore a elevilor;
  11. c) participarea şi rezultatele elevilor la concursurile şi competiţiile şcolare;
  12. d) comportamentul elevilor în timpul activităţilor şcolare şi extraşcolare;
  13. e) participarea elevilor la programe sau proiecte şi implicarea acestora în activităţi de voluntariat;
  14. colaborează cu:
  15. a) profesorii clasei şi Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare

pentru informarea privind activitatea elevilor, pentru soluţionarea unor situaţii specifice activităţilor şcolare şi pentru toate aspectele care vizează procesul instructiv-educativ, care-i implică pe elevi;

  1. b) cabinetele de asistenţă psihopedagogică, în activităţi de consiliere şi orientare a elevilor clasei;
  2. c) conducerea unităţii de învăţământ, pentru organizarea unor activităţi ale colectivului de elevi, pentru iniţierea unor proiecte educaţionale cu elevii, pentru rezolvarea unor probleme administrative referitoare la întreţinerea şi dotarea sălii de clasă, inclusiv în scopul păstrării bazei materiale, pentru soluţionarea unor probleme sau situaţii deosebite, apărute în legătură cu colectivul de elevi;
  3. d) Comitetul de Părinţi al clasei şi cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pentru toate aspectele care vizează activitatea elevilor şi evenimentele importante la care aceştia participă şi cu alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;
  4. e) compartimentul secretariat, pentru întocmirea documentelor şcolare şi a actelor de studii ale elevilor clasei;
  5. f) persoana desemnată de conducerea unității de învăţământ pentru gestionarea Sistemului Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), în vederea completării şi actualizării datelor referitoare la elevii clasei;
  6. informează:
  7. a) elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora despre prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţii de Învăţământ (ROFUIP);
  8. b) elevii şi părinţii acestora cu privire la reglementările referitoare la examene/testări naţionale şi cu privire la alte documente care reglementează activitatea şi parcursul şcolar al elevilor;
  9. c) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali despre situaţia şcolară, despre comportamentul elevilor, despre frecvenţa acestora la ore; informarea se realizează în cadrul întâlnirilor cu părinţii, precum şi în scris, ori de câte ori este nevoie;
  10. d) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali în cazul în care elevul înregistrează peste zece absenţe nemotivate; informarea se face în scris;
  11. e) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în scris, în legătură cu situaţiile de corigenţă, sancţionările disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţie;
  12. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ, în conformitate cu reglementările în vigoare sau cu fişa postului.

Art. 44. Profesorul diriginte are şi alte atribuţii:

  1. a) răspunde de păstrarea bunurilor cu care este dotată sala de clasă, alături de elevi, părinţi, tutori sau susţinători legali şi de Consiliul Clasei;
  2. b) completează catalogul clasei cu datele personale ale elevilor;
  3. c) motivează absenţele elevilor, în conformitate cu procedurile stabilite de prezentul regulament şi de Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţii de Învăţământ;
  4. d) încheie situaţia şcolară a fiecărui elev la sfârşit de semestru şi de an şcolar şi o consemnează în catalog şi în carnetul de elev;
  5. e) realizează ierarhizarea elevilor la sfârşit de an şcolar pe baza rezultatelor obţinute de către aceştia la învăţătură şi la purtare;
  6. f) propune Consiliului de Administraţie acordarea de burse pentru elevi, în conformitate cu prevederile legale;
  7. g) completează documentele specifice colectivului de elevi pe care-l coordonează, respectiv: catalogul clasei, carnetele de elevi, fişa psihopedagogică;
  8. h) monitorizează completarea portofoliului educaţional al elevilor;
  9. i) întocmeşte calendarul activităţilor educative extraşcolare ale clasei;
  10. j) elaborează portofoliul dirigintelui.

 

CAPITOLUL 3 – Comisiile din unităţile de învăţământ

Secţiunea 1, Comisia pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în Mediul Şcolar

Art. 45. La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ funcţionează Comisia pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în Mediul Şcolar, conform Strategiei cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în unitățile de învăţământ elaborată de MECŞ.

Art. 46. (1) Comisia pentru Pevenirea şi Combaterea Violenţei în Mediul şcolar  este alcătuită din directorul unităţii de învăţământ, în calitate de preşedinte al comisiei, patru cadre didactice alese prin vot direct în Consiliul Profesoral la propunerea directorului, un reprezentant al Autorităţii Publice Locale, doi reprezentanţi ai Asociaţiei de Părinţi, aleşi de Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, doi elevi aleşi de Consiliul Elevilor.

(3) Atribuţiile Comisiei pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în Mediul Şcolar  sunt următoarele:

  1. a) realizează planul operaţional al unităţii şcolare de prevenire şi combatere a violenţei; planul operaţional este aprobat ulterior de Consiliul de Administraţie;
  2. b) urmăreşte modalităţile de aplicare a Legii nr. 35/2007, la nivelul şcolii;
  3. c) coordonează acţiunile pentru adoptarea şi purtarea semnelor distinctive ale şcolii;
  4. d) propune măsuri de îmbunătăţire a serviciului pe şcoală;
  5. e) monitorizează modul de asigurare a securităţii instituţiei, cu accent principal pe securitatea elevilor;
  6. f) propune măsuri de îmbunătăţire a gradului de securitate şcolară;
  7. g) monitorizează starea disciplinară a elevilor din şcoală;
  8. h) propune măsuri de îmbunătăţire a stării disciplinare a elevilor;
  9. i) propune măsuri şi coordonează acţiuni de combatere a violenţei în mediul şcolar;
  10. j) sesizează cauzele care stau la baza unor acte sau fenomene care afectează securitatea şcolară şi propune măsuri de optimizare;
  11. k) propune şi iniţiază colaborări cu diferite instituţii specializate pentru asigurarea securităţii elevilor şi combaterea violenţei în mediul şcolar.

Art. 47. În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, respectiv cu prevederile Planului Cadru de acţiune pentru creşterea gradului de siguranţă a elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ, asigurarea unui mediu securizat în unităţile de învăţământ se realizează de către administraţia publică locală, instituţii specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, inspectoratul şcolar şi, respectiv, unităţile de învăţământ.

Art. 48. Comisia pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în Mediul Şcolar este responsabilă de punerea în aplicare, la nivelul unităţii de învăţământ, a prevederilor Planului Cadru de acţiune pentru creşterea gradului de siguranţă a preşcolarilor/elevilor şi a personalului şi prevenirea delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de învăţământ. În acest sens, Comisia pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în Mediul Şcolar:

  1. a) are obligaţia de a colabora cu autorităţile administraţiei publice locale, cu reprezentanţii poliţiei şi ai jandarmeriei pentru a creşte siguranţa în unitatea de învăţământ;
  2. b) elaborează rapoarte privind securitatea preşcolarilor/elevilor din unitatea de învăţământ respectivă;
  3. c) propune conducerii unităţii de învăţământ măsuri specifice, rezultate după analiza factorilor de risc şi a situaţiei specifice, care să aibă drept consecinţă creşterea gradului de siguranţă a preşcolarilor/elevilor şi a personalului din unitate şi prevenirea delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţii de învăţământ.

Art. 49. În fiecare unitate de învăţământ, se stabilesc condiţiile de acces al personalului unităţii,

preşcolarilor/elevilor şi al vizitatorilor, acestea fiind incluse în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţii de Învăţământ.

Art. 50. (1) În urma consultării Consiliului Reprezentativ al Părinţilor şi a Consiliului Reprezentativ al Elevilor, Consiliul Profesoral din fiecare unitate de învăţământ stabileşte pentru elevi cel puţin un semn distinctiv, cum ar fi: ecuson, uniformă, eşarfă sau altele asemenea, în conformitate cu Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Semnele distinctive prevăzute la alin. (1) vor fi comunicate IPJ Constanţa şi IJJ Constanţa.

 

Secţiunea a 2-a, Comisia pentru Prevenirea şi Combaterea Discriminării şi Promovarea Interculturalităţii

Art. 51. (1) Comisia pentru Prevenirea şi Combaterea Discriminării şi Promovarea Interculturalităţii are drept scop promovarea, în cadrul unităţii de învăţământ, a principiilor şcolii incluzive. Şcoala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi democratică, care valorifică diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi excludere generate de originea etnică, naţionalitate, deficienţe fizice sau mentale, origine culturală sau socioeconomică, religie, limbă maternă, convingerile, sexul, vârsta, infecţia HIV, apartenenţa la o categorie dezavantajată sau orice criteriu sancţionat de legislaţia pentru prevenirea şi combaterea discriminării din România. Prevenirea şi eliminarea fenomenului de segregare şcolară, care reprezintă o formă gravă de discriminare, constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive.

(2) La nivelul unităţii de învăţământ, comisia este formată din cinci membri: trei cadre didactice, un reprezentant al părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali şi un reprezentant al elevilor. La şedinţele de lucru ale comisiei sunt invitaţi să participe, acolo unde este posibil, în calitate de observatori, reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale cu activitate în domeniul drepturilor omului.

(3) Principalele responsabilităţi ale Comisiei pentru Prevenirea şi Combaterea Discriminării şi Promovarea Interculturalităţii sunt următoarele:

  1. a) elaborarea unui plan de acţiune pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii, în scopul asigurării respectării principiilor şcolii incluzive, în unitatea de învăţământ;
  2. b) colaborarea cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, mediatorii şcolari, Consiliul Elevilor, DGASPC, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, organizaţii nonguvernamentale în domeniul drepturilor omului şi alţi factori interesaţi în scopul prevenirii şi combaterii cazurilor de discriminare şi al promovării interculturalităţii;
  3. c) propunerea unor acţiuni specifice, la nivelul claselor sau al unităţii de învăţământ, care să contribuie la cunoaşterea şi valorizarea celuilalt, la promovarea interculturalităţii;
  4. d) elaborarea şi implementarea unor coduri de conduită, care să reglementeze comportamentele nondiscriminatorii la nivelul unității de învăţământ. Politica unităţii de învăţământ, în acest sens, şi procedurile respective trebuie să fie clare, coerente, consecvent aplicate şi să presupună atât sancţiuni, cât şi o abordare constructivă;
  5. e) identificarea şi analiza cazurilor de discriminare şi înaintarea de propuneri de soluţionare a acestora directorului unităţii de învăţământ;
  6. f) prevenirea şi medierea conflictelor apărute ca urmare a aplicării măsurilor ce vizează respectarea principiilor şcolii incluzive;
  7. g) sesizarea autorităţilor competente în cazul identificării formelor grave de discriminare;
  8. h) monitorizarea şi evaluarea acţiunilor întreprinse pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii;
  9. i) elaborarea, anual, a unui raport care să conţină referiri la acţiunile întreprinse pentru prevenirea discriminării şi la rezultatele obţinute în rezolvarea cazurilor de discriminare. Raportul elaborat de comisie este inclus în raportul anual de analiză a activităţii desfăşurate de unitatea de învăţământ;

(4) ISJ Constanţa monitorizează activitatea Comisiei pentru Prevenirea şi Combaterea Discriminării şi Promovarea Interculturalităţii din unitatea şcolară.

 

Secţiunea a 3-a, Comisia de Control Managerial Intern

Art. 52 La nivelul unităţii de învăţământ se constituie, prin decizie a directorului, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie, Comisia de Control Managerial Intern, în conformitate cu prevederile OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 53. Comisia de Control Managerial Intern are următoarele atribuţii:

  1. a) asigură controlul deciziilor şi acţiunilor compartimentelor structurale ale entităţii publice;
  2. b) organizează, când necesităţile o impun, structuri specializate care să sprijine managementul în activitatea de coordonare;
  3. c) coordonează şi influenţează decisiv rezultatele interacţiunii dintre salariaţi în cadrul raporturilor profesionale;
  4. d) informează salariaţii asupra consecinţelor deciziilor şi acţiunilor lor asupra întregii entităţi publice;
  5. e) organizează consultări prealabile, în vederea unei bune coordonări, atât în cadrul compartimentelor, cât şi între structurile unităţii de învăţământ.

 

Secţiunea a 4-a, Alte comisii din unitatea de învăţământ

Art. 54. La nivelul unităţii de învăţământ îşi desfăşoară activitatea următoarele comisii metodice/comsii de lucru cu caracter permanent sau cu caracter temporar: Comisia pentru Curriculum, Comisia Metodică Limbă şi comunicare, Comisia Metodică Matematică şi Informatică, Comisia Metodică Ştiinţe, Comisia Metodică Om şi societate, Comisia Metodică Sport şi Arte, Comisia Metodică Consiliere şi orientare, Comisia Metodică a Disciplinelor de Specialitate (la Şcoala Postliceală Sanitară), Comisia de Evaluare şi de Asigurare a Calităţii în Educaţie, Comisia pentru Programe, Proiecte Educative şi Activităţi Extraşcolare, Comisia pentru Frecvenţă, Combaterea absenteismului şi a Abandonului Şcolar, Comisia pentru Perfecţionare şi Formare Continuă, Comisia pentru Promovarea Imaginii Unităţii de Învăţământ, Comisia pentru Olimpiade, Concursuri Şcolare şi Examene Naţionale, Comisia pentru Întocmirea Orarului şi Asigurarea Serviciului pe Şcoală, Comisia pentru Revizuirea şi Completarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Unităţii de Învăţământ, Comisia pentru Verificarea Documentelor Şcolare şi a Actelor de Studii, Comisia pentru Ritmicitatea Notării, Comisia pentru Revizuirea şi Completarea Regulamentului de Ordine Interioară al Unităţii de Învăţământ, Comisia pentru Cercetare Disciplinară, Comisia Paritară, Comisia pentru Susţinere Educaţională, Comisia de Inventariere a Bunurilor din Patrimoniu, Comisia de Casare, de Clasare şi de Valorificare a Materialelor Rezultate, Comisia de Recepţie Bunuri, Comisia pentru Situaţii de Urgenţă, Comitetul de Securitate şi de Sănătate în Muncă, Comisia de Salarizare, Comisia de Gestionare SIIIR, Comisia de Prim Ajutor, Comisia de Evaluare a Activităţii Personalului, Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor privind Evaluarea Personalului.

Art. 55. (1) Comisia pentru Curriculum este formată din responsabilii tuturor  comsiilor metodice, directorul şcolii, Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare. Preşedintele comisiei este directorul.

(2) Comisia pentru Curriculum elaborează:

  1. proiectul curricular al şcolii: trunchi comun, discipline opţionale, finalităţi şi obiective ale şcolii, metodologia de evaluare;
  2. procedura de elaborare a CDŞ;
  3. oferta educaţională a şcolii şi strategia de promovare a acesteia.

(3) Comisia pentru Curriculum asigură organizarea şi desfăşurarea examenelor naţionale de sfârşit de ciclu, examenelor de corigenţă, de încheiere a situaţiei şcolare şi de diferenţă şi a altor examene.

(4) Comisia pentru Curriculum  asigură cadrelor didactice consultanţă în probleme de curriculum.

(5) Evidenţa activităţilor şi produsul muncii Comisiei pentru Curriculum se constituie într-un dosar care va conţine:

  1. a) copia conform cu originalul după decizia de constituire a comisiei;
  2. b) planul – cadru şi ordinul ministrului prin care acesta este aprobat;
  3. c) oferta curriculară aprobată de Consiliul Profesoral;
  4. d) procese verbale ale şedinţelor comisiei;
  5. e) alte documente elaborate de comisie şi aprobate conform legislaţiei în vigoare

Art. 56. (1) Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii în Educaţie funcţionează în baza Legii nr. 240/2007 – privind aprobarea OUG 102/2006 pentru. modificarea OUG 75/2005 privind asigurarea calităţii în educaţie, precum şi în baza altor acte normative specifice.

(2) În baza metodologiilor existente, comisia elaborează şi adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare.

(3) Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii elaborează rapoarte semestriale privind calitatea educaţiei şi propune măsurile de remediere ce se impun.

(4) Comisia redactează anual Raportul de Evaluare Internă privind calitatea educaţiei în unitatea de învăţământ. Raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor pe site-ul unităţii şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern.

Art. 57. (1) Comisia pentru Programe, Proiecte Educative şi Activităţi Extraşcolare este alcătuită din Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare şi din membri-cadre didactice alese prin vot direct în Consiliul Profesoral, la propunerea directorului unităţii de învăţământ.

(2) Comisia pentru Programe, Proiecte Educative şi Activităţi Extraşcolare are următoarele atribuţii:

  1. a) propune cadrelor didactice şi elevilor, prin Consiliul Elevilor, activităţi educative pentru petrecerea timpului liber;
  2. b) coordonează pregătirea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare (activităţi pentru marcarea zilelor cu o anumită semnificaţie-ex. din Calendarul ONU, serbări şcolare, spectacole, tabere, excursii, baluri, Ziua Şcolii etc.);
  3. c) centralizează datele cu privire la activităţile extraşcolare realizate la nivelul unităţii de învăţământ;
  4. d) întocmeşte scurte informări şi rapoarte cu privire la activitatea comisiei, pe care le înaintează Coordonatorului de Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare.
  5. e) diseminează, în rândul cadrelor didactice, informaţiile cu privire la proiectele europene, naţionale, judeţene şi locale;
  6. f) propune Consiliului de Administraţie teme de proiecte, în funcţie de nevoile şcolii;
  7. g) propune Consiliului de Administraţie pe managerul de proiect, echipa/echipele care vor concepe/scrie/redacta proiectele, echipele de implementare a acestora;
  8. h) sprijină implementarea proiectelor;
  9. i) participă la întocmirea rapoartelor informative şi la diseminarea rezultatelor proiectelor.

Art. 58. (1) Comisia Metodică Consiliere şi orientare este formată din totalitatea cadrelor didactice care au statutul de profesor diriginte.

(2) Comisia Metodică Consiliere şi orientare are următoarele atribuţii:

  1. a) dezbate probleme privind structura, conţinutul şi metodica activităţii de consiliere şi orientare;
  2. b) analizează activitatea educativă desfăşurată cu elevii în clasă, în afara clasei şi a liceului;
  3. c) organizează schimburi de experienţă în scopul cunoaşterii şi generalizării celor mai valoroase activităţi educative;
  4. d) se preocupă de pregătirea cadrelor didactice în vederea cunoaşterii particularităţilor psihofizice,

individuale ale elevilor pentru consilierea educaţională şi de orientare şcolară şi profesională a acestora;

  1. e) orientează colectivul didactic al şcolii în direcţia stabilirii unor cerinţe educative unitare faţă de elevi;
  2. f) colaborează activ cu psihologul şcolar.

Art. 59. (1) Comisia pentru Frecvenţă, Combaterea Absenteismului şi a Abandonului Şcolar este alcătuită dintr-un cadru didactic cu calitatea de responsabil al comisiei şi din membri-cadre didactice alese prin vot direct în Consiliul Profesoral, la propunerea directorului unităţii de învăţământ.

(2) Comisia pentru Frecvenţă, Combaterea Absenteismului şi a Abandonului Şcolar are următoarele atribuţii:

  1. a) centralizează lunar datele înscrise de către fiecare diriginte în documentele de centralizare a absenţelor;
  2. b) monitorizează, în colaborare cu diriginţii, elevii cu un număr ridicat de absenţe;
  3. c) consiliază diriginţii în vederea adoptării măsurilor optime de prevenire a absenteismului şi a abandonului şcolar;
  4. d)  realizează informări lunare şi rapoarte semestriale/anuale privind calitatea frecvenţei elevilor la nivelul şcolii.

Art. 60. (1) Comisia pentru Perfecţionare şi Formare Continuă, este alcătuită dintr-un cadru didactic cu calitatea de responsabil al comisiei şi din membri-cadre didactice alese prin vot direct în Consiliul Profesoral, la propunerea directorului unităţii de învăţământ.

(2) Comisia pentru Perfecţionare şi Formare Continuă are următoarele atribuţii:

  1. a) diseminează informaţiile privind legislaţia în vigoare referitoare la perfecţionarea şi formarea continuă a cadrelor didactice;
  2. b) identifică nevoile de formare şi dezvoltare profesională a cadrelor didactice;
  3. c) contribuie, împreună cu direcţiunea şcolii, la stabilirea nevoilor de dezvoltare profesională şi personală ale angajaţilor din instituţie;
  4. d) colaborează cu conducerea şcolii în proiectarea, coordonarea şi derularea unor programe de formare adresate cadrelor didactice din şcoală;
  5. e) monitorizează cadrele didactice implicate în anumite programe şi cursuri de perfecţionare şi formare continuă;
  6. f) face propuneri de îmbunătăţire a sistemului de formare profesională din şcoală;
  7. g) consiliază/îndrumă personalul din unitate în alegerea programelor de formare, în întocmirea dosarelor pentru obţinerea gradelor didactice;
  8. h) coordonează, la solicitarea conducerii şcolii, monitorizarea impactului produs de programele de formare asupra calităţii educaţiei;
  9. i) gestionează evidenţa programelor de formare continuă/periodică la care au participat angajaţii din unitate;
  10. j) promovează oferta de programe a furnizorilor de formare la nivelul unităţii de învăţământ;
  11. k) realizează în şcoală un spaţiu destinat informării şi documentării pentru dezvoltare profesională care va conţine legislaţia în vigoare privind perfecţionarea şi formarea continuă a cadrelor didactice, calendarul activităţilor de perfecţionare (conform MEN), precum şi documentele transmise de către ISJ şi CCD cu privire la acest domeniu;
  12. l) întocmeşte raportul de activitate pentru anul şcolar în curs şi îl predă conducerii instituţiei;
  13. m) realizează informări asupra activităţilor de perfecţionare şi de formare pe care le prezintă în Consiliul Profesoral şi Consiliul de Administraţie.

Art. 61. (1) Comisia pentru Promovarea Imaginii Unităţii de Învăţământ este formată din directorul unităţii de învăţământ, Consilierul de Imagine, în calitate de responsabil al comisiei şi doi membri, aleşi prin vot direct de către Consiliul Profesoral, la propunerea directorului unităţii de învăţământ

(2) Comisia pentru Promovarea Imaginii Unităţii de Învăţământ are urmtătoarele atribuţii:

  1. a) propune, organizează şi coordonează activităţi, cu scopul promovării imaginii instituţiei;
  2. b) monitorizează impactul activităţilor şcolii la nivelul comunităţii (public, părinţi, elevi, mass-media, instituţii, etc.);
  3. c) consiliază cadrele didactice pe probleme de promovare a imaginii instituţiei;
  4. d) elaborează scurte informări şi rapoarte periodice privind stadiul relaţiilor şcolii cu partenerii educaţionali şi evoluţia capitalului de imagine al şcolii.

Art. 62. (1) Comisia pentru Olimpiade, Concursuri Şcolare şi Examene Naţionale este alcătuită dintr-un responsabil şi din membri-cadre didactice alese prin vot direct în Consiliul Profesoral, la propunerea directorului unităţii de învăţământ.

(2) Comisia pentru Olimpiade, Concursuri Şcolare şi Examene naţionale are următoarele atribuţii:

  1. a) diseminează informaţiile referitoare la calendarul olimpiadelor, concursurilor şcolare şi al examenelor naţionale;
  2. b) coordonează derularea olimpiadelor, concursurilor şcolare şi a examenelor naţionale în unitatea de învăţământ;
  3. c) întocmeşte informări şi rapoarte periodice (semestriale şi anuale) cu privire la participarea elevilor şi a cadrelor didactice la olimpiade, concursuri şcolare şi examene naţionale.

Art. 63. (1) Comisia pentru Întocmirea Orarului şi Asigurarea Serviciului pe Şcoală este este alcătuită dintr-un cadru didactic cu calitatea de responsabil al comisiei şi din membri-cadre didactice alese prin vot direct în Consiliul Profesoral, la propunerea directorului unităţii de învăţământ.

(2) Comisia pentru Întocmirea Orarului şi Asigurarea Serviciului pe Şcoală are următoarele atribuţii:

  1. a) alcătuieşte orarul şcolii, pentru fiecare nivel de învăţământ, în conformitate cu încadrarea şi cu cerinţe de ordin psiho-pedagogic specifice;
  2. b) modifică orarul şcolii când este cazul (comunicări din partea MEN, I.S.J. )
  3. c) afişează orarul claselor şi al cadrelor didactice şi asigură transmiterea lui la clase.
  4. d) coordonează serviciul pe şcoală realizat de către cadrele didactice şi de către elevii de serviciu în timpul programului instructiv-educativ din unitatea şcolară;
  5. e) realizează graficul cu profesorii de serviciu pe şcoală, în conformitate cu programul şcolii şi orarul cadrelor didactice;
  6. f) realizează graficul cu elevii de serviciu pe şcoală;
  7. g) elaborează propuneri către Consiliul de Administraţie privind atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile profesorilor şi elevilor de serviciu pe şcoală;
  8. h) realizează scurte informări lunare către Consiliul de Administraţie privind calitatea serviciului pe şcoală;
  9. i) realizează un raport semestrial/anual privind serviciul pe şcoală, înaintat conducerii şcolii;
  10. j) realizează unui raport adresat Consiliului de Administraţie pentru sesizarea cazurilor de abateri repetate, sau abateri grave de la graficul serviciului sau de la corectitudinea realizării acestui serviciu.

Art. 64. (1) Comisia pentru Verificarea Documentelor Şcolare şi a Actelor de Studii este alcătuită dintr-un cadru didactic cu calitatea de responsabil al comisiei, din secretarul-şef şi din profesorii diriginţi ai claselor.

(2) Comisia pentru Verificarea Documentelor Şcolare şi a Actelor de Studii are următoarele atribuţii:

  1. a) monitorizează corectitudinea completării documentelor şcolare (cataloage, condica de prezenţă, foi matricole);
  2. b) prezintă Cosiliului de Administraţie informări şi rapoarte periodice.

Art. 65. (1) Comisia pentru Ritmicitatea Notării este alcătuită dintr-un membru al Consiliului de Administraţie cu calitatea de responsabil şi din membri-cadre didactice ce monitorizează ritmicitatea notării la clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a.

(2) Comisia pentru Ritmicitatea Notării are următoarele atribuţii:

  1. a) verifică lunar cataloagele claselor şi stabileşte concordanţa dintre numărul notelor existente în catalog la o disciplină şi numărul de ore la disciplina respectivă;
  2. c) prezintă Cosiliului de Administraţie informări şi rapoarte periodice.

Art. 66. (1) Comisia pentru Cercetare Disciplinară  se constituie şi funcţionează în baza prevederilor art. 280, 281, 282 şi 283 din Legea Educaţiei Naţionale.

(2) Componenţa comisiei de cercetare disciplinară se stabileşte de către Consiliul Profesoral al Şcolii, prin numirea 3-5 membri, dintre care unul fiind reprezentant al organizaţiei sindicale din şcoală; membrii comisiei sunt propuşi şi acceptaţi drept persoane recunoscute prin înalta calitate morală, civică şi profesională.

(3) Comisia pentru Cercetare Disciplinară  este o comisie cu caracter temporar care are următoarele atribuţii:

  1. a) analizează faptele aduse în atenţia comisiei prin sesizări/reclamaţii scrise, care se pot constitui în abateri disciplinare, conform legislatiei în vigoare (analizează circumstanţele în care au fost săvârşite, precum şi urmările acestora);
  2. b) consemnează şi îndosariază toate datele concludente referitoare la cazul cercetat;
  3. c) înştiinţează în scris cu minim 48 de ore înainte toate persoanele care vor fi audiate şi care vor da declaraţii scrise;
  4. d) constată, prin proces verbal, eventualul refuz din partea persoanei cercetate sau a altor persoane solicitate să dea declaraţii scrise;
  5. e) permite persoanei cercetate de a lua la cunoştinţă de toate actele cercetării în scopul producerii de probe în apărare;
  6. f) anexează la dosarul de cercetare toate documentele prezentate de persoana în cauză în scopul apărării;
  7. g) stabileşte existenţa sau inexistenţa vinovăţiei;
  8. h) finalizează cercetarea disciplinară şi întocmeşte raportul de cercetare;
  9. i) înaintează Consiliului Profesoral raportul privind cercetarea abaterilor prezumate, în vederea stabilirii gradului de vinovăţie şi a aplicării eventualelor sancţiuni.

(4) În cazul înregistrării unor abateri disciplinare de catre unul dintre membrii comisiei de cercetare disciplinară, directorul unităţii întruneşte Consiliul Profesoral şi propune realegerea componenţei comisiei.

Art. 67. Comisia Paritară se constituie şi funcţionează în baza HG nr. 1086/2001.

Art. 68. (1) Comisia pentru Susţinere Educaţională este alcătuită dintr-un cadru didactic cu calitatea de responsabil al comisiei şi din membri-cadre didactice alese prin vot direct în Consiliul Profesoral, la propunerea directorului unităţii de învăţământ.

(2) Comisia pentru Susţinere Educaţională are următoarele atribuţii:

  1. a) afişează la unitatea de învăţământ criteriile generale, criteriile specifice şi metodologia de acordare a burselor, lista cu actele necesare pentru obţinerea burselor, termenul de depunere la secretariatul unităţii a documentelor necesare;
  2. b) preia de la secretariatul unităţii documentele depuse de elevi sau reprezentanţii lor legali pentru obţinerea burselor;
  3. c) verifică dosarele depuse pentru obţinerea burselor în concordanţă cu criteriile generale şi cele specifice, stabileşte lista elevilor care urmează să primească burse; evaluarea actelor şi stabilirea elevilor propuşi pentru bursă sunt consemnate în procese verbale;
  4. d)  reanalizează eventualele cereri de contestaţie.

Art. 69. Comisia de Inventariere a Bunurilor de Patrimoniu îşi desfăşoară activitatea în baza Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

Art. 70. (1) Comisia de Recepţie Bunuri este alcătuită dintr-un responsabil al comisiei şi din membri-aleşi prin vot.

(2) Comisia de Recepţie Bunuri are următoarele atribuţii:

  1. a) monitorizează activitatea de achiziţionare de bunuri;
  2. b) verifică şi semnează fiecare listă de bunuri achiziţionate de către unitatea şcolară;
  3. c) verifică încadrarea în standardul de calitate a bunurilor achiziţionate;
  4. d) colaborează cu administratorul de patrimoniu şi cu Comisia de Inventariere a bunurilor de Patrimoniu;
  5. e) realizează rapoarte periodice privind activitatea comisiei.

Art. 71. (1) Comisia de Casare, de Clasare şi de Valorificare a Materialelor Rezultate este alcătuită dintr-un responsabil al comisiei şi din membri-aleşi prin vot.

(2) Comisia de Casare, de Clasare şi de Valorificare a Materialelor Rezultate are următoarele atribuţii:

  1. a) colaborează cu administratorul de patrimoniu şi administratorul financiar al unităţii de învăţământ;
  2. b) verifică starea bunurilor propuse pentru casare;
  3. c) verifică încadrarea bunurilor în termenul de folosinţă conform Legii patrimoniului;
  4. d) hotărăşte casarea acelor bunuri care au depăşit termenul de folosinţă şi scoaterea din uz a acelor bunuri care au suferit o deteriorare prematură;
  5. e) întocmeşte referate care vizează casarea anumitor bunuri;
  6. f) întocmeşte rapoarte periodice privind activitatea comisiei.

Art. 72. (1) Comisia pentru Situaţii de Urgenţă este alcătuită din din trei membri desemnaţi
de către Consiliul de Administraţie, la prima şedinţă din noul an şcolar.
(2) Atribuţiile Comisiei pentru Situaţii de Urgenţă sunt stabilite de Consiliul de Administraţie al şcolii, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi particularităţile unităţii de învăţământ.

(3) Comisia pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii:

  1. a)  elaborează normele privind PSI la nivelul şcolii, care se constituie în anexă la prezentul regulament;
  2. b)  elaborează normele de protecţie civilă în şcoală, adaptate la eventualele situaţii de urgenţă specifice zonei locale, valabile atât pentru elevi cât şi pentru întreg personalul şcolii, norme care se constituie în anexe la prezentul regulament;
  3. c)  elaborează normele de comportare în situaţii de urgenţă care cer evacuarea clădirii;
  4. d)  este responsabilă de afişarea normelor PSI şi de protecţie civilă în şcoală, la locuri vizibile, pe holuri, săli de clasă, laboratoare şi alte spaţii utile;
  5. e)  monitorizează prelucrarea normelor PSI şi de protecţie la nivelul claselor de elevi şi a personalului şcolii;
  6. f)  concepe şi coordonează un program de simulări periodice la nivelul şcolii, pe tematică PSI şi de protecţie civilă, cu rol practic-aplicativ;
  7. g)  elaborează propuneri privind îmbunătăţirea normelor PSI şi normelor privind protecţia civilă în şcoală;
    h) monitorizează gradului de respectare a normelor PSI şi a normelor privind protecţia civilă în şcoală, atât de către elev, cât şi de către personalul şcolii;
  8. i)  elaborează documentaţia specifică;
  9. j) sesizează conducerii şcolii şi Consiliului de Administraţie eventuala încălcare a unor norme PSI sau de protecţie civilă în şcoală, fie de către elevi, fie de către personalul şcolii.
    73. (1) Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă se compune din trei membri desemnaţi de către Consiliul de administraţie, la prima şedinţă din noul an şcolar.

(2) Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă are următoarele atribuţii:

  1. a) elaborează normele de protecţie a muncii în şcoală, adaptate la eventualele situaţii  specifice unităţii şcolare, valabile atât pentru elevi, cât şi pentru întreg personalul şcolii, norme care se constituie în anexe la prezentul regulament;
  2. b) elaborează normele de protecţie a muncii şi a activităţii specifice laboratoarelor de fizică, chimie, informatică şi biologie, prin colaborarea cu profesorii de specialitate;
  3. c) are   responsabilitatea afişării normelor de protecţie şi sănătate în muncă la nivelul şcolii, în locuri vizibile, pe holuri, săli de clasă, laboratoare şi alte spaţii utile;
  4. d) monitorizează prelucrarea normelor de protecţie şi sănătate în muncă la nivelul claselor sau cu personalul şcolii;
  5. e) înaintează propuneri privind îmbunătăţirea normelor referitoare la protecţie şi sănătate în muncă;
  6. f) monitorizează gradul de respectare a normelor privind protecţia şi sănătatea în muncă, atât de către elevi, cât şi de către personalul şcolii;
  7. g) monitorizează efectuarea controlului medical periodic;
  8. h) elaborează scurte informări şi rapoarte periodice privind, în egală măsură, prevenţia, dar şi respectarea normelor privind securitatea şi protecţia muncii şi activităţii în şcoală;
  9. i) sesizează conducerii şcolii şi Consiliul de Administraţie eventuala încălcare a unor norme de securitate şi protecţie a muncii şi sănătăţii în şcoală, fie de către elevi, fie de către personalul şcolii.
    74. Comisia de Salarizare se compune din directorul şcolii, secretarul şef şi administratorul financiar, având atribuţii specifice, conform normativelor în vigoare.

Art. 75. Alte comisii care îşi desfăşoară activitatea la nivelul instituţiei de învăţământ sunt:   Comisia de Gestionare SIIIR, Comisia de Prim Ajutor, Comisia de Evaluare a Activităţii Personalului, Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor privind Evaluarea Personalului.

Art. 76. Documentele comisiilor metodice vor fi întocmite de responsabilii numiţi şi sunt următoarele (în raport cu specificul fiecărei comisii):

  1. Documente organizatorice.
  2. Copie conform cu originalul după decizia de constituire a comsiei metodice şi de desemnare a responsabilului acesteia.
  3. Date personale ale membrilor comisiei (nume, vechime, statut, gradul didactic şi anul obţinerii, date de contact)
  4. Tabel cuprinzând specializarea, disciplina/disciplinele predate şi încadrarea membrilor comisiei
  5. Orarul membrilor comisiei
  6. Responsabilităţile membrilor comisiei la nivelul catedrei/comisiei
  7. Documente manageriale
  8. Raportul de activitate pe anul şcolar precedent
  9. Analiza SWOT a activităţii desfăşurate şi propuneri de îmbunătăţire a punctelor slabe constatate
  10. Planul de activitate pentru anul şcolar curent
  11. Graficul activităţilor desfăşurate la nivelul catedrei
  12. Graficul interasistenţelor
  13. Programarea orelor desfăşurate în laboratoarele sau cabinetele şcolii (semestrial/ anual)
  14. Centralizator cuprinzând: planuri de învăţământ, programe şcolare (pentru disciplinele din TC şi pentru CDŞ aprobate), manuale şi auxiliare utilizate de membrii catedrei

III. Documente operaţionale

  1. Programele şcolare (incluzând ghidul metodologic de utilizare) pentru fiecare nivel de studiu/calificare
  2. Programele CDŞ aprobate (dacă este cazul)
  3. Programele examenelor naţionale (dacă este cazul)
  4. Temele propuse de fiecare coordonator în vederea elaborării lucrărilor pentru certificarea competenţelor profesionale (dacă este cazul)
  5. Criterii standardizate de evaluare elaborate la nivelul catedrei, pentru fiecare nivel de studiu şi pentru fiecare disciplină
  6. Dosar cu dovezi ale activităţilor desfăşurate la nivelul catedrei/ comisiei: registru de procese-verbale ale diferitelor activităţi, fişe de observare a lecţiilor însoţite de proiectul de lecţie
  7. Dosar cu scrisori metodice/ regulamente/ publicaţii/ adrese MEN sau ISJ
  8. Centralizatoare şi statistici la nivelul catedrei/ comisiei (datele trebuie să se regăsească în raportul semestrial/ anual de activitate al şefilor de catedră/ comisie metodică, indiferent de modelul pe care l-au adoptat):

9.1. Centralizarea rezultatelor la testele iniţiale şi planul de măsuri remediale

9.2. Centralizarea rezultatelor şcolare ale elevilor, pentru fiecare disciplină (semestrial şi anual)

9.3. Centralizarea rezultatelor la examenele naţionale

9.4. Statistica semestrială şi anuală a participării profesorilor membri la activităţi metodice şi ştiinţifice (la nivelul catedrei, al cercului pedagogic; simpozioane; publicaţii; subiecte propuse pentru olimpiade şi concursuri; organizator/evaluator la olimpiade şi concursuri; coordonator revistă şcolară; evaluatori de manuale;  comisii ştiinţifice sau de lucru ale MEN sau ISJ pentru elaborarea de programe sau regulamente; activitate ca mentor/formator/metodist/cerc pedagogic), precum şi la programe de formare continuă- grade sau cursuri (cu precizarea denumirii cursului, furnizorului de program, a numărului de ore, a numărului de credite obţinute, a perioadei  în care s-a desfăşurat şi a datei la care a fost obţinută adeverinţa/certificatul de absolvire)

  1. Documente extracurriculare
  2. Participarea la olimpiade şi concursuri: calendarul concursurilor şi olimpiadelor pe discipline, regulamente, decizii faza pe şcoală
  3. Graficul pregătirii suplimentare pentru examene şi concursuri sau pentru prevenirea eşecului şcolar
  4. Centralizarea semestrială şi anuală a participării profesorilor la diferite activităţi/proiecte/ programe/parteneriate precum şi a rezultatelor acestora
  5. Tematica cercurilor organizate la nivelul catedrei (dacă este cazul)

Art. 77. (1) Responsabilii şi membrii comisiilor metodice/comsii de lucru cu caracter permanent sau cu caracter temporar au obligaţia de a-şi îndeplini sarcinile de serviciu consemnate în fişele de post.

(2) Neîndeplinirea responsabilităţilor ce decurg din apartenenţa la comisiile existente la nivelul şcolii va atrage după sine următoarele consecinţe:

  1. a) depunctarea cu 0,5 p din punctajul calificativului anual pentru fiecare sarcină neîndeplinită la timp şi corect;
  2. b) menţionarea neîndeplinirii sarcinilor de serviciu în rapoartele/aprecierile solicitate de către cadrele didactice.

 

CAPITOLUL 4 – Tipul şi conţinutul documentelor manageriale

Art. 78. Pentru optimizarea managementului unităţii de învăţământ, conducerea acesteia elaborează documente manageriale, astfel:

  1. a) documente de diagnoză;
  2. b) documente de prognoză;
  3. c) documente manageriale de evidenţă.

Art. 79. Documentele de diagnoză ale unităţii de învăţământ sunt:

  1. a) rapoartele semestriale asupra activităţii desfăşurate;
  2. b) raportul anual asupra activităţii desfăşurate;
  3. c) rapoartele comisiilor şi compartimentelor din unitatea de învăţământ;
  4. d) raportul de evaluare internă a calităţii.

(2) Conducerea unităţii de învăţământ poate elabora şi alte documente de diagnoză, dedicate unor domenii specifice de interes, care să contribuie la dezvoltarea instituţională şi la atingerea obiectivelor educaţionale.

Art. 80. Raportul semestrial/anual asupra activităţii desfăşurate se întocmeşte de către director. Raportul este prezentat apoi spre validare, atât Consiliului de Administrație, cât şi Consiliului Profesoral. Validarea raportului semestrial/anual are loc la începutul semestrului al doilea/anului şcolar următor.

Art. 81. Raportul semestrial/anual asupra activităţii desfăşurate este postat, obligatoriu, pe site-ul unităţii de învăţământ, ori este făcut cunoscut prin orice altă formă de mediatizare – tipărire, afişare etc., devenind astfel document public.

Art. 82. Raportul de evaluare internă a calităţii se întocmeşte de către Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în Educaţie şi este prezentat spre validare Consiliului Profesoral şi spre aprobare Consiliului de Administraţie.

Art. 83. (1) Documentele de prognoză ale unităţii de învăţământ se realizează pe baza documentelor de diagnoză ale perioadei anterioare.

(2) Documentele de prognoză sunt:

  1. a) planul de dezvoltare instituţională;
  2. b) programul managerial (pe an şcolar);
  3. c) planul operaţional al unităţii de învăţământ (pe an şcolar);
  4. d) programul de dezvoltare a sistemului de control managerial.

(3) Directorul poate elabora şi alte documente, în scopul optimizării managementului unităţii de învăţământ.

Art. 84. (1) Planul de Dezvoltare Instituţională constituie documentul de prognoză pe termen lung al unităţii de învăţământ şi se elaborează de către o echipă coordonată de către director, pentru o perioadă de cinci ani, ţinând cont de indicatori naţionali şi europeni. Acesta conţine:

  1. a) prezentarea unităţii de învăţământ: istoric şi starea actuală a resurselor umane, materiale, relaţia cu comunitatea locală şi organigrama;
  2. b) analiza de nevoi alcătuită din analiza mediului intern (de tip SWOT) și analiza mediului extern (de tip PEST);
  3. c) viziunea, misiunea şi obiectivele strategice ale unităţii de învăţământ;
  4. d) planul de dezvoltare, care conţine planificarea tuturor activităţilor unităţii de învăţământ, fiind structurat astfel: funcţia managerială, obiective, termen, stadiu de realizare, resurse necesare, responsabilităţi, indicatori de performanţă şi evaluarea anuală;
  5. e) planul operaţional al etapei curente.

(2) Planul de Dezvoltare Instituţională se avizează de către Consiliul Profesoral şi se aprobă de Consiliul de Administraţie.

(3) Planul de Acţiune al Şcolii reprezintă planul de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ profesional şi tehnic, care corelează oferta în educaţie şi formare profesionalăm cu nevoile de dezvoltare socioeconomică la nivelul ariei de acţiune.

(4) Planul de Acţiune al Şcolii se realizează în baza ghidului de elaborare emis de către Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

Art. 85. (1) Programul managerial constituie documentul de prognoză pe termen mediu şi se elaborează de către director pentru o perioadă de un an şcolar.

(2) Programul managerial conţine adaptarea direcţiilor de acţiune ale ministerului şi inspectoratului şcolar la contextul unităţii de învăţământ, precum şi a obiectivelor strategice ale planului de dezvoltare instituţională la perioada anului şcolar respectiv.

(3) Programul managerial se avizează de către Consiliul de Administraţie şi se prezintă Consiliului Profesoral.

Art. 86. Planul operaţional constituie documentul de prognoză pe termen scurt, se elaborează de către director pentru o perioadă de un an şcolar şi conţine operaţionalizarea obiectivelor programului managerial şi ale planului de îmbunătăţire a calităţii educaţiei corespunzător etapei.

Art. 87. (1) Directorul ia măsurile necesare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi. Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial va cuprinde obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi alte componente ale măsurilor respective.

(2) Activitatea de control intern este organizată şi funcţionează în cadrul comisiei de control managerial intern, subordonată directorului unităţii de învăţământ.

Art. 88. Documentele manageriale de evidenţă sunt:

  1. a) statul de funcţii;
  2. b) organigrama unităţii de învăţământ;
  3. c) schemele orare ale unităţii de învăţământ;
  4. d) planul de şcolarizare aprobat;
  5. e) dosarul cu instrumentele interne de lucru ale directorului pentru îndrumare şi control/programe operative săptămânale;
  6. f) dosarul privind securitatea şi sănătatea în muncă;
  7. g) dosarul privind protecţia civilă;
  8. h) programele de cooperare şi parteneriat locale, naţionale şi internaţionale.

 

TITLUL VI – STRUCTURA, ORGANIZAREA ŞI RESPONSABILITĂŢILE PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR ŞI NEDIDACTIC

CAPITOLUL 1 – Compartimentul secretariat

Art. 89. (1) Compartimentul secretariat cuprinde posturile de secretar-şef şi informatician.

(2) Compartimentul secretariat este subordonat directorului unităţii de învăţământ şi îndeplineşte sarcinile stabilite de reglementările legale şi/sau atribuite, prin fişele postului.

(3) Secretariatul funcţionează în program de lucru cu elevii, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali sau alte persoane interesate din afara unităţii, potrivit unui program de lucru aprobat de director, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie.

Art. 90. Compartimentul secretariat are următoarele responsabilităţi:

  1. a) asigurarea transmiterii informaţiilor la nivelul unităţii de învăţământ;
  2. b) întocmirea, actualizarea şi gestionarea bazelor de date de la nivelul unităţii de învăţământ;
  3. c) întocmirea, înaintarea spre aprobare directorului şi transmiterea situaţiilor statistice şi a celorlalte categorii de documente solicitate de către autorităţi şi instituţii competente, de către Consiliul de Administraţie ori de către director;
  4. d) înscrierea elevilor pe baza dosarelor personale, ţinerea, organizarea şi actualizarea permanentă a evidenţei acestora şi rezolvarea problemelor privind mişcarea elevilor, în baza hotărârilor Consiliului de Administraţie;
  5. e) înregistrarea şi verificarea dosarelor pentru acordarea burselor sau a altor drepturi care se acordă elevilor, potrivit legii;
  6. f) rezolvarea problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării examenelor şi evaluărilor naţionale, ale examenelor de admitere şi de ocupare a posturilor vacante, conform atribuţiilor specificate în fişa postului;
  7. g) completarea, verificarea şi păstrarea în condiţii de securitate a documentelor, arhivarea documentelor create şi intrate în unitatea de învăţământ, referitoare la situaţia şcolară a elevilor şi a statelor de funcţii pentru personalul unităţii;
  8. h) procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii şi a documentelor şcolare, în conformitate cu prevederile „Regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în învăâământul preuniversitar”, aprobat prin MECŞ;
  9. i) selecţionarea, evidenţa şi depunerea documentelor şcolare la Arhivele Naţionale, după expirarea termenelor de păstrare, stabilite prin „Indicatorul termenelor de păstrare”, aprobat prin MECŞ;
  10. j) păstrarea şi aplicarea sigiliului unităţii, în urma împuternicirii, în acest sens, prin decizie emisă de director, pe documentele avizate şi semnate de persoanele competente;
  11. k) întocmirea şi/sau verificarea, respectiv avizarea documentelor/documentaţiilor;
  12. l) asigurarea asistenţei tehnice pentru emiterea/adoptarea actelor de autoritate, pentru încheierea contractelor sau a altor acte juridice care dau naştere, modifică sau sting raporturile juridice dintre şcoală şi angajaţi, părinţi sau alte persoane fizice sau juridice;
  13. m) întocmirea, la solicitarea directorului, a statelor de personal pentru toţi angajaţii unităţii de învăţământ;
  14. n) întocmirea, actualizarea şi gestionarea dosarelor de personal ale angajaţilor unităţii de învăţământ;
  15. o) calcularea drepturilor salariale sau de altă natură;
  16. p) gestionarea corespondenţei unităţii de învăţământ;
  17. q) întocmirea şi actualizarea procedurilor activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului, în conformitate cu prevederile legale;
  18. r) păstrarea legăturii cu toate compartimentele de specialitate din cadrul ISJ, din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale sau din cadrul altor instituţii şi autorităţi competente în soluţionarea problemelor specifice;
  19. s) rezolvarea oricăror altor probleme care, potrivit actelor normative în vigoare, contractelor colective de muncă aplicabile, hotărârilor Consiliului de Administraţie sau deciziilor directorului, sunt stabilite în sarcina sa.

Art. 91. Secretarul-şef al unităţii pune la dispoziţia cadrelor didactice condica de prezenţă, fiind responsabil cu siguranţa acesteia.

(2) Secretarul-şef răspunde de integritatea şi securitatea cataloagelor. La sfârşitul orelor de curs secretarul verifică, împreună cu profesorul de serviciu, consemnând într-un proces verbal, existenţa tuturor cataloagelor.

(3) În perioada vacanţelor şcolare, cataloagele se păstrează la secretariat.

(4) Se interzice condiţionarea eliberării adeverinţelor, foilor matricole, caracterizărilor şi a oricăror acte de studii sau documente şcolare, de obţinerea de beneficii materiale.

 

CAPITOLUL 2 – Compartimentul financiar

Secţiunea 1, Organizare şi responsabilităţi

Art. 92. Compartimentul financiar reprezintă structura organizatorică din cadrul unităţii în care sunt realizate: fundamentarea şi execuţia bugetului, ţinerea evidenţei contabile, întocmirea/transmiterea situaţiilor financiare asupra fondurilor şi patrimoniului unităţii, precum şi celelalte activităţi prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la finanţarea şi contabilitatea instituţiilor.

(2) Din compartimentul financiar face parte administratorul financiar.

(3) Compartimentul financiar este subordonat directorului.

Art. 93. Compartimentul financiar are următoarele atribuţii şi responsabilităţi principale:

  1. a) desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii şcolare, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
  2. b) gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu al unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu hotărârile Consiliului de Administraţie;
  3. c) întocmirea proiectului de buget şi a raportului de execuţie bugetară, conform legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă aplicabile;
  4. d) informarea periodică a Consiliului de Administraţie şi a Consiliului Profesoral cu privire la execuţia bugetară;
  5. e) organizarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor;
  6. f) consemnarea în documente justificative a oricărei operaţii care afectează patrimoniul unităţii şi înregistrarea în evidenţa contabilă a documentelor justificative, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
  7. g) valorificarea rezultatelor procesului de inventariere generală a patrimoniului, în situaţiile prevăzute de lege şi ori de câte ori Consiliul de Administraţie consideră necesar;
  8. h) întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar-contabil;
  9. i) îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale ale unităţii faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local şi faţă de terţi;
  10. j) implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului informatic;
  11. k) avizarea, în condiţiile legii, a proiectelor de contracte sau de hotărâri ale Consiliului de Administraţie, respectiv de decizii ale directorului, prin care se angajează fondurile sau patrimoniul unităţii;
  12. l) asigurarea şi gestionarea documentelor şi a instrumentelor financiare cu regim special;
  13. m) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, realizând operaţiunile prevăzute de normele legale în materie;
  14. n) exercitarea oricăror atribuţii şi responsabilităţi, prevăzute de legislaţia în vigoare, de contractele colective de muncă aplicabile sau stabilite de către director sau de către Consiliul de Administraţie.

 

Secţiunea a 2-a, Management financiar

Art. 94. Activitatea financiară a unităţii se desfăşoară pe baza bugetului propriu.

Art. 95. Pe baza bugetului aprobat de către autorităţile competente, directorul şi Consiliul de Administraţie atualizează şi definitivează programele anuale de achiziţii publice, stabilind şi celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.

Art. 96. Este interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată sursa de finanţare.

CAPITOLUL 3 – Compartimentul administrativ

Secţiunea 1, Organizare şi responsabilităţi

Art. 97. (1) Compartimentul administrativ este coordonat de administratorul de patrimoniu şi este alcătuit din personalul nedidactic al unităţii.

(2) Compartimentul administrativ este subordonat directorului.

Art. 98. Compartimentul administrativ are următoarele atribuţii şi responsabilităţi principale:

  1. a) gestionarea bazei materiale a unităţii de învăţământ;
  2. b) realizarea reparaţiilor care sunt în sarcina unităţilor de învăţământ şi a lucrărilor de întreţinere, igienizare, curăţenie şi gospodărire a unităţii de învăţământ;
  3. c) asigurarea întreţinerii terenurilor, clădirilor şi a tuturor componentelor bazei didactico-materiale;
  4. d) realizarea demersurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de funcţionare a unităţii de învăţământ;
  5. e) recepţionarea bunurilor, serviciilor şi a lucrărilor, printr-o comisie constituită la nivelul unităţii;
  6. f) înregistrarea, pe baza aprobării factorilor competenţi, a modificărilor produse cu privire la existenţa, utilizarea şi mişcarea bunurilor din gestiune şi prezenţa actelor corespunzătoare compartimentului financiar-contabil, pentru a fi operate în evidenţele şi situaţiile contabile;
  7. g) ţinerea evidenţei consumului de materiale aprobate de factorii de conducere, cu justificările corespunzătoare;
  8. h) punerea în aplicare a măsurilor stabilite de către conducerea unităţii, pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă, a situaţiilor de urgenţă şi a normelor P.S.I.;
  9. i) întocmirea proiectului anual de achiziţii cu privire la capitolul bunuri şi servicii şi a documentaţiilor de atribuire a contractelor;
  10. j) întocmirea documentaţiei pentru organizarea licitaţiilor şi monitorizarea executării contractelor de închiriere încheiate de unitatea de învăţământ, cu persoane fizice sau juridice;
  11. k) alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare.

Secţiunea a 2-a, Management administrativ

Art. 99. (1) Inventarierea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea unităţii de învăţământ se realizează în conformitate cu prevederile legale, de către Comisia de Inventariere a Bunurilor de Patrimoniu comisia de inventariere, numită prin decizia directorului.

(2) Modificările care se operează în listele ce cuprind bunurile aflate în proprietatea unităţii se supun aprobării Consiliului de Administraţie de către director, la propunerea motivată a compartimentelor de specialitate, vizată pentru control financiar preventiv.

Art. 100. Bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ de stat sunt administrate de către Consiliul de Administraţie.

Art. 101. Bunurile, care sunt temporar disponibile şi care fac parte din baza didactico-materială a unităţii, pot fi închiriate, cu aprobarea Consiliului de Administraţie, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

 

CAPITOLUL 4 – Biblioteca şcolară

Art.  102. (1) Biblioteca şcolară se înfiinţează prin decizia directorului, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie.

(2) Bibliotecarul şcolar e angajat în condiţiile prevăzute de lege şi se subordonează directorului unităţii de învăţământ

(3) În conformitate cu prevederile legale, în unitatea de învăţământ se asigură accesul gratuit al elevilor şi al cadrelor didactice la Biblioteca Şcolară Virtuală şi la Platforma şcolară de e-learning înfiinţată de MECŞ.

(4) Platforma şcolară de e-learning este utilizată de către unităţile de învăţământ, pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar ori pentru cei care nu pot frecventa temporar şcoala din motive de sănătate.

 

TITLUL VII – BENEFICIARII PRIMARI AI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

CAPITOLUL 1 – Dobândirea şi exercitarea calităţii de beneficiar primar al educaţiei

Art. 103. Conform prevederilor legale, beneficiarii primari ai învăţământului sunt elevii.

Art. 104. Dobândirea calităţii de beneficiar primar al educaţiei se face prin înscrierea în unitatea de învăţământ, în conformitate cu metodologia aprobată prin OMECŞ.

Art. 105. Elevii promovaţi vor fi înscrişi de drept în anul următor de studiu, dacă nu există prevederi specifice de admitere în clasa respectivă.

Art. 106. (1) Calitatea de beneficiar primar al educaţiei se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la activităţile existente în programul unităţii de învăţământ.

(2) Calitatea de elev se dovedeşte cu carnetul de elev, vizat la începutul fiecărui an şcolar de către unitatea de învăţământ.

Art. 107. (1) Prezenţa elevilor la fiecare oră de curs se verifică de către cadrul didactic, care consemnează în catalog, în mod obligatoriu, fiecare absenţă.

(2) Motivarea absenţelor se face de către diriginte, în ziua prezentării actelor justificative.

(3) În cazul elevilor minori, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali au obligaţia de a prezenta personal dirigintelui actele justificative pentru absenţele copilului său.

(4) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor sunt: adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar, de medicul de familie sau de medicul de specialitate, adeverinţă sau certificat medical eliberat de unitatea sanitară în cazul în care elevul a fost internat, cererea scrisă a părintelui, tutorului sau susţinătorului legal al elevului, adresată dirigintelui. Numărul absenţelor care pot fi motivate, fără documente medicale, doar pe baza cererilor părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, nu poate depăşi trei zile pe semestru, iar cererile respective trebuie avizate de către directorul unităţii de învăţământ. Toate adeverinţele medicale trebuie să aibă viza cabinetului, care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.

(5) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor vor fi prezentate în termen de maximum şapte zile de la reluarea activităţii elevului şi vor fi păstrate de către diriginte, pe tot parcursul anului şcolar.

(6) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (5) atrage, de regulă, declararea absenţelor ca nemotivate.

Art. 108. La cererea scrisă a conducerii unităţii de învăţământ cu program sportiv suplimentar/integrat, a conducerilor cluburilor/asociaţiilor sportive sau a conducerilor structurilor naţionale sportive, directorul poate aproba motivarea absenţelor elevilor care participă la cantonamente şi la competiţii de nivel local, naţional şi internaţional.

(2) Directorul aprobă motivarea absenţelor elevilor care participă la olimpiadele şcolare naţionale, internaţionale, la concursurile profesionale, la nivel local, regional şi naţional, la cererea scrisă a profesorilor îndrumători/însoţitori.

Art. 109. Elevii din învăţământul obligatoriu, retraşi, se pot reînmatricula, la cerere, numai la începutul anului şcolar la acelaşi nivel de învăţământ, redobândind astfel calitatea de elev.

Art. 110. Elevii aflaţi în situaţii speciale, cum ar fi, căsătorie, naşterea unui copil, persoane aflate în îngrijire, detenţie şi altele asemenea, vor fi sprijiniţi să finalizeze studiile.

 

CAPITOLUL 2 – Statutul beneficiarilor primari ai educaţiei

Secţiunea 1, Drepturile beneficiarilor primari ai educaţiei

Art. 111. Elevii se bucură de toate drepturile constituţionale, precum şi de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de beneficiar primar al educaţiei.

(2) Conducerea şi personalul din unitatea de învăţământ au obligaţia să respecte dreptul la imagine a elevilor.

(3) Nicio activitate organizată în unitatea de învăţământ nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor.

(4) Conducerea şi personalul din unitatea de învăţământ nu pot face publice date personale ale elevilor, respectiv lucrări scrise/părţi ale unor lucrări scrise ale acestora – cu excepţia modalităţilor prevăzute de reglementările în vigoare.

Art. 112. (1) Elevii au dreptul să beneficieze de o educaţie de calitate, prin aplicarea corectă a planurilor-cadru de învăţământ, prin parcurgerea integrală a programelor şcolare şi prin utilizarea, de către cadrele didactice, a celor mai adecvate strategii didactice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor-cheie şi a atingerii obiectivelor educaţionale stabilite.

(2) Elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora au dreptul să fie consultaţi şi să-şi exprime opţiunea pentru disciplinele din Curriculum la Decizia Şcolii aflate în oferta educaţională a unităţii de învăţământ, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul unităţii de învăţământ şi cu nevoile comunităţii locale/partenerilor economici.

Art. 113. (1) Elevii au dreptul la o evaluare obiectivă şi corectă.

(2) Elevul sau, după caz, părintele, tutorele sau susţinătorul legal, are dreptul de a contesta rezultatele evaluării, solicitând cadrului didactic să justifice rezultatele acesteia, în prezenţa elevului şi a părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal, în termen de cinci zile de la comunicare.

(3) În situaţia în care argumentele prezentate de cadrul didactic nu sunt considerate satisfăcătoare, elevul/părintele, tutorele sau susţinătorul legal poate solicita, în scris, directorului unităţii de învăţământ, reevaluarea lucrării scrise. Nu se poate solicita reevaluarea probelor orale sau practice.

(4) Pentru soluţionarea cererii de reevaluare, directorul va desemna două cadre didactice de specialitate, din unitate, care nu predau la clasa respectivă şi care vor reevalua lucrarea scrisă.

(5) Media notelor acordate separat de cadrele didactice prevăzute la alin. (4) este nota rezultată în urma reevaluării.

(6) În cazul în care diferenţa dintre nota iniţială, acordată de cadrul didactic de la clasă şi nota acordată în urma reevaluării este mai mică de un punct, contestaţia este respinsă şi nota acordată iniţial rămâne neschimbată. În cazul în care diferenţa dintre nota iniţială şi nota acordată în urma reevaluării este de cel puţin un punct, contestaţia este acceptată.

(7) În cazul acceptării contestaţiei, directorul anulează nota obţinută în urma evaluării iniţiale. Directorul trece nota acordată în urma contestaţiei, autentifică schimbarea prin semnătură şi aplică ştampila unităţii de învăţământ.

(8) Notele obţinute în urma contestaţiei rămân definitive.

(9) În situaţia în care în unitatea de învăţământ nu există alţi profesori de specialitate care să nu predea la clasa respectivă, pot fi desemnaţi, de către inspectoratul şcolar, profesori de specialitate din alte unităţi de învăţământ.

Art. 114. (1) Conducerea unităţii e obligată să pună, gratuit, la dispoziţia elevilor, baza materială şi sportivă, pentru pregătirea organizată a acestora.

(2) Elevii pot fi cazaţi în internat şi pot mânca la cantina şcolii, în condiţiile stabilite prin prezentul regulament.

Art. 115. (1) Elevii au dreptul la şcolarizare gratuită. Pentru anumite activităţi se pot percepe taxe, în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Elevii pot beneficia de diferite tipuri de burse: de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social, bursa „Bani de liceu”.

(3) Criteriile generale de acordare a burselor se aprobă prin OMECŞ.

(4) Consiliul Local stabileşte anual, prin hotărâre, cuantumul şi numărul burselor care se acordă din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

(5) Criteriile specifice de acordare a tuturor tipurilor de bursă se stabilesc anual, de către Consiliul de Administraţie, în funcţie de fondurile repartizate şi de rezultatele elevilor.

(6) Elevii pot beneficia de bursă şi pe baza unui contract încheiat cu operatori economici, ori cu alte persoane juridice sau fizice.

(7) În condiţiile legii, elevii pot beneficia de credite oferite de bănci pentru continuarea studiilor.

(8) Elevii pot beneficia de suport financiar şi din sursele extrabugetare ale unităţii, în condiţiile legii.

Art. 116. Unitatea de învăţământ e obligată să asigure elevilor servicii complementare cum ar fi: consilierea şi informarea elevilor de către cadrele didactice, în cadrul orei de consiliere, consilierea în scopul orientării profesionale, consilierea psihologică, prin personal de specialitate.

Art. 117. (1) Elevii beneficiază de asistenţă medicală şi psihologică gratuită în cabinetul medical şi în cabinetul de asistenţă psihopedagogică.

(2) La începutul fiecărui an şcolar, pe baza metodologiei aprobate prin ordinul comun al MECŞ şi ministrului sănătăţii, se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor.

(3) Elevii au dreptul la tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţiile publice.

Art. 118. (1) Elevii din învăţământul liceal obligatoriu, beneficiază, pe tot parcursul anului calendaristic, de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval.

(2) Elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutela, beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de transport menţionate la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic.

(3)MECŞ, prin unitatea de învăţământ, decontează elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, cheltuielile de transport, pe bază de abonament, în limita a 50 km, în conformitate cu prevederile legale.

(4) De aceeaşi facilitate menţionată la alin. (3) beneficiază şi elevii care locuiesc la internat sau în gazdă, cărora li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a opt călătorii dus-întors pe semestru.

Art. 119. (1) Autorităţile administraţiei publice locale din localitatea de domiciliu a elevilor din învăţământul liceal obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate, cu sprijinul agenţilor economici sau al colectivităţilor locale, al societăţilor de binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice pot asigura acestor elevi, în situaţii bine justificate, servicii de transport, de masă şi de internat.

(2) În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, statul subvenţionează costurile aferente frecventării liceului de către elevii provenind din grupurile socioeconomice dezavantajate.

Art. 120. Elevii au dreptul să fie evidenţiaţi şi să primească premii şi recompense pentru rezultate deosebite obţinute la activităţile şcolare şi extraşcolare, precum şi pentru o atitudine civică exemplară.

 

Secţiunea a 2-a, Obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei

Art. 121. Elevii au obligaţia de a frecventa cursurile, de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu, de a dobândi competenţele şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare.

Art. 122. (1) Elevii trebuie să aibă un comportament civilizat şi o ţinută decentă, atât în unitatea de învăţământ, cât şi în afara ei.

(2) Elevii vor fi stimulaţi să cunoască şi încurajaţi să respecte:

  1. a) prezentul regulament;
  2. b) regulile de circulaţie;
  3. c) normele de securitate şi sănătate în muncă;
  4. d) normele de prevenire şi de stingere a incendiilor;
  5. e) normele de protecţie civilă;
  6. f) normele de protecţie a mediului.

Art. 123. Este interzis elevilor:

  1. a) să distrugă documentele şcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole, documente

din portofoliul educaţional etc.;

  1. b) să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ (materiale didactice şi mijloace de învăţământ, cărţi de la biblioteca şcolii, mobilier şcolar, mobilier sanitar, spaţii de învăţământ etc.);
  2. c) să aducă şi să difuzeze în unitatea de învăţământ materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa;
  3. d) să organizeze şi să participe la acţiuni de protest, care afectează desfăşurarea activităţii de învăţământ sau care afectează participarea la programul şcolar;
  4. e) să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ;
  5. f) să deţină, să consume sau să comercializeze, în perimetrul unităţii de învăţământ şi în afara acestuia, droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări şi să participe la jocuri de noroc;
  6. g) să introducă şi/sau să facă uz în perimetrul unităţii de învăţământ de orice tipuri de arme sau de alte produse pirotehnice, cum ar fi muniţie, petarde, pocnitori, brichete etc., precum şi spray-uri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a beneficiarilor direcţi ai educaţiei şi a personalului unităţii de învăţământ;
  7. h) să posede şi/sau să difuzeze materiale care au un caracter obscen sau pornografic;
  8. i) să utilizeze telefoanele mobile în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor; prin excepţie de la această prevedere, este permisă utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, doar cu acordul cadrului didactic, în situaţii de urgenţă sau dacă utilizarea lor poate contribui la optimizarea procesului instructiv-educativ;
  9. j) să înregistreze activitatea didactică; prin excepţie de la această prevedere, este permisă înregistrarea, doar cu acordul cadrului didactic, în cazul în care această activitate poate contribui la optimizarea procesului instructiv-educativ;
  10. k) să lanseze anunţuri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unităţii de învăţământ;
  11. l) să aibă comportamente jignitoare, de intimidare, discriminare şi atitudini ostentative şi provocatoare;
  12. m) să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ sau să lezeze în orice mod imaginea publică a acestora;
  13. n) să provoace, să instige şi să participe la acte de violenţă în unitate şi în afara ei;
  14. o) să părăsească incinta unităţii de învățământ în timpul pauzelor sau după începerea cursurilor, fără avizul profesorului de serviciu sau al dirigintelui;
  15. p) să aibă o atitudine care constituie o ameninţare la adresa siguranţei celorlalţi elevi şi/sau a personalului unităţii de învăţământ.

Art. 124. (1) Elevii au obligaţia să poarte asupra lor carnetul de elev, să-l prezinte cadrelor didactice pentru consemnarea notelor, precum şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, pentru informare în legătură cu situaţia lor şcolară.

(2) În unitatea de învăţământ se organizează, permanent, pe durata desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală al elevilor. Organizarea serviciului pe şcoală se efectuează de către elevii din învăţământul liceal.

(3) Obligaţiile elevilor care efectuează serviciul pe şcoală sunt prevăzute în prezentul regulament.

Art. 125. Elevii au obligaţia de a utiliza cu grijă manualele şcolare primite gratuit şi de a le restitui în stare bună la sfârşitul anului şcolar.

 

Secţiunea a 3-a, Recompense şi sancţiuni ale beneficiarilor primari ai educaţiei

Art. 126. Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolară şi extraşcolară şi se disting prin comportament exemplar pot primi următoarele recompense:

  1. a) evidenţiere în faţa colegilor clasei;
  2. b) evidenţiere, de către director, în faţa colegilor de şcoală sau în faţa Consiliului Profesoral;
  3. c) comunicare verbală sau scrisă adresată părinţilor, în care se menţionează faptele deosebite pentru care elevul este evidenţiat;
  4. d) burse de merit, de studiu şi de performanţă;
  5. e) alte stimulente materiale acordate din veniturile proprii ale unităţii de învăţământ, ori de agenţi economici sau de sponsori;
  6. f) premii, diplome, medalii;
  7. g) recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere de profil din ţară şi din străinătate;
  8. i) premiul de onoare al unităţii de învăţământ.

Art. 127. Performanţa elevilor la olimpiadele şi concursurile pe discipline, la olimpiadele sau concursurile de creaţie tehnico-ştiinţifică şi la olimpiadele şi concursurile sportive se recompensează financiar, în conformitate cu reglementările stabilite de MECŞ.

Art. 128. (1) La sfârşitul anului şcolar, elevii pot fi premiaţi prin acordarea de diplome pentru activitatea desfăşurată şi/sau rezultatele obţinute.

(2) Acordarea premiilor la propunerea dirigintelui, a Consiliului Clasei sau a directorului şcolii.

(3) Diplomele se pot acorda:

(a) pentru rezultate deosebite la învăţătură sau pe discipline/module de studiu, potrivit Consiliului Profesoral al unităţii; numărul diplomelor pe care un elev le poate primi nu este limitat; elevii care primesc diplome pe discipline/module de studiu sunt selectaţi numai dintre aceia care au obţinut media 10 anuală disciplina/modulul respectivă/respectiv;

(b) pentru alte tipuri de performanţe: pentru purtare, pentru o relaţionare corespunzătoare cu colegii, pentru alte tipuri de activităţi sau preocupări care merită să fie apreciate;

(4) Elevii pot obţine premii dacă:

(a) au obţinut primele trei medii generale pe clasă şi acestea nu au valori mai mici de 9,00; pentru

următoarele trei medii se pot acorda menţiuni;

(b) s-au distins la una sau la mai multe discipline/module de studiu;

(c) au obţinut performanţe la concursuri, festivaluri, expoziţii şi la alte activităţi extraşcolare desfăşurate la nivel local, judeţean/al municipiului Bucureşti, naţional sau internaţional;

(d) s-au remarcat prin fapte de înaltă ţinută morală şi civică;

(e) au înregistrat, la nivelul clasei, cea mai bună frecvenţă pe parcursul anului şcolar.

Art. 129. Unitatea de învăţământ poate stimula activităţile de performanţă înaltă ale elevilor la nivel local, naţional şi internaţional, prin alocarea unor premii, burse, din partea Consiliului Reprezentativ

al Părinților, a agenţilor economici, a fundaţiilor ştiinţifice şi culturale, a comunităţii locale etc.

Art. 130. (1) Elevii care săvârşesc fapte prin care se încalcă dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv prezentul regulament, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora.

(2) Sancţiunile care se pot aplica sunt următoarele:

  1. a) observaţia;
  2. b) avertismentul;
  3. c) mustrarea scrisă;
  4. d) retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit/banilor de liceu/bursei profesionale;
  5. e) eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3 – 5 zile;
  6. f) mutarea disciplinară la o clasă paralelă sau la o altă unitate de învăţământ;
  7. g) preavizul de exmatriculare;
  8. h) exmatricularea.

(3) Cu excepţia observaţiei şi a avertismentului, toate sancţiunile aplicate elevilor sunt comunicate, în scris, părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali şi elevului major.

Art. 131. (1) Observaţia constă în atenţionarea elevului cu privire la încălcarea regulamentelor în vigoare ori a normelor de comportament acceptate şi consilierea acestuia astfel încât să dovedească, ulterior, un comportament corespunzător. Elevului i se va atrage totodată atenţia că, în situaţia în care nu îşi schimbă comportamentul, i se va aplica o sancţiune mai severă.

(2) Sancţiunea se aplică de către diriginte.

(3) Faptele pentru care elevul este sancţionat cu observaţie sunt următoarele:

  1. a) perturbarea desfăşurării orelor prin vociferări, injurii, deplasări în sala de clasă sau prin alte activităţi necorespunzătoare;
  2. b) prezentarea la şcoală fără ţinuta şcolară obligatorie sau în ţinută ce nu respectă prevederile regulamentului;
  3. c) deplasarea necorespunzătoare în spaţiile şcolii (prin alergare pe holuri sau în sălile de clasă, coborârea prin alunecare pe balustradele scărilor în pauze; escaladarea ferestrelor de la parter pentru a ieşi sau a pătrunde în sala de clasă);
  4. d) introducerea şi utilizarea pe holuri şi în sălile de clasă a rolelor, a cărţilor de joc, a tablelor sau a animalelor de companie.

Art. 132. (1) Avertismentul în faţa clasei şi/sau în faţa Consiliului Clasei/Consiliului Profesoral constă în atenţionarea elevului şi sfătuirea acestuia să se poarte în aşa fel încât să dea dovadă că a înţeles fapta comisă, atrăgându-i-se totodată atenţia că, dacă nu îşi schimbă comportamentul, i se va

aplica o sancţiune mai severă.

(2) Sancţiunea se aplică de către diriginte.

(3) Faptele pentru care elevul este sancţionat cu avertisment sunt următoarele:

  1. a) abateri repetate de comportament, sancţionate anterior cu observaţie individuală
  2. b) nerespectarea atribuţiilor de elev de serviciu pe clasă sau pe şcoală;
  3. c) părăsirea clasei fără aprobarea profesorului;
  4. d) consumul în timpul orelor de curs sau în timpul pauzelor, a alimentelor comandate în sistem fast food, a altor alimente perisabile;
  5. e) lăsarea fără ajutor sau lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare.

Art. 133. (1) Mustrarea scrisă constă în atenţionarea elevului, în scris, de către diriginte, cu indicarea faptelor care au determinat aplicarea sancţiunii.

(2) Sancţiunea se stabileşte de către Consiliul Profesoral, la propunerea Consiliului Clasei.

(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al Consiliului Clasei şi într-un raport care va fi prezentat Consiliului Profesoral de către diriginte, la sfârşitul semestrului în care a fost aplicată.

(4) Mustrarea scrisă este redactată de diriginte, este semnată de acesta şi de către director, este înregistrată în registrul de intrări-ieşiri al unităţii de învăţământ; documentul va fi înmânat părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, personal, de către diriginţi sub semnătură sau transmis prin poştă, cu confirmare de primire.

(5) Sancţiunea se înregistrează în catalogul clasei, precizându-se numărul sub care a fost înregistrată în registrul de intrări-ieşiri al unităţii.

(6) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare.

(7) Faptele pentru care elevul este sancţionat cu mustrare scrisă sunt următoarele:

  1. a) folosirea unui limbaj trivial şi recurgerea la gesturi indecente în relaţia cu colegii, cu personalul şcolii;
  2. b) nerespectarea repetată a atribuţiilor de elev de serviciu pe clasă sau pe şcoală;
  3. c) organizarea şi participarea la acţiuni de protest care afectează desfăşurarea activităţii de învăţământ sau frecvenţa la cursuri a elevilor;
  4. d) blocarea căilor de acces în spaţiile de învăţământ;
  5. e) refuzul repetat de a purta şi a prezenta carnetul de elevi;
  6. f) repetarea abaterilor privind prezentarea la şcoală fără ţinuta şcolară obligatorie sau în ţinută ce nu respectă prevederile regulamentului;
  7. g) părăsirea perimetrului şcolii în timpul programului;
  8. h) contestarea vehementă, pe un ton agresiv şi utilizând un limbaj necivilizat, a notei la un obiect; în cazul în care elevul se consideră nedreptăţit se va adresa conducerii şcolii care va media reevaluarea lucrărilor contestate;
  9. i) facilitarea pătrunderii în incinta şcolii a unor persoane străine;
  10. j) difuzarea unor materiale cu caracter obscen sau pornografic;
  11. k) utilizarea telefoanelor în timpul orelor de curs, fără acordul cadrelor didactice;
  12. l) modificarea configuraţiei calculatoarelor, fără aprobarea expresă a profesorului de specialitate/a informaticianului;
  13. m) virusarea deliberată a calculatoarelor;
  14. n) instalarea pe hard-discurile calculatoarelor a unor programe neautorizate şi/sau a jocurilor;
  15. o) violarea secretului corespondenţei (accesarea, fără consimţământul persoanei, a telefonului mobil, a calculatorului etc.);
  16. p) discriminarea şi instigarea la discriminare;
  17. q) înşelăciunea;
  18. r) instigarea la violenţă;
  19. s) însuşirea bunului găsit;
  20. t) violenţe fizice fără arme (lovire);
  21. u) automutilarea;
  22. v) introducerea cu scop de comercializare în unitatea şcolară a ţigărilor şi a băuturilor alcoolice;
  23. w) prezentarea adeverinţelor medicale falseş
  24. x) în situaţia înregistrării unui număr de zece absenţe nemotivate la diferite discipline de învăţământ, cumulate pe semestru.

Art. 134. (1) Retragerea temporară sau definitivă a bursei se aplică de către director, la propunerea Consiliului Clasei, aprobată prin hotărârea Consiliului Profesoral.

(2) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de Consiliul Profesoral.

Art. 135. (1) Eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3 – 5 zile constă în înlocuirea activităţii obişnuite a elevului, pentru perioada aplicării sancţiunii, cu un alt tip de activitate desfăşurată, de regulă, în cadrul unităţii de învăţământ, în biblioteca şcolii etc. Activitatea pe care o desfăşoară elevul este stabilită de către director, la propunerea Consiliului Clasei şi se realizează în conformitate cu prevederile prezentului regulament. Sancţiunea este însoţită de obligaţia desfăşurării de activităţi în folosul comunităţii şcolare. Activităţile desfăşurate trebuie să fie adecvate vârstei şi să nu pună în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a elevului sancţionat.

(2) Dacă elevul refuză să participe la aceste activităţi, absenţele sunt considerate nemotivate şi se consemnează în catalogul clasei.

(3) Sancţiunea se consemnează în catalogul clasei, precizându-se numărul şi data documentului, precum şi în raportul Consiliului Clasei la sfârşitul semestrului.

(4) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de Consiliul Profesoral al unităţii de învăţământ.

(5) Faptele pentru care elevul este sancţionat cu eliminarea de la cursuri pentru o perioadă de 3-5 zile sunt următoarele:

  1. a) repetarea abaterilor privind privind prezentarea la şcoală fără ţinuta şcolară obligatorie sau în ţinută ce nu respectă prevederile regulamentului;
  2. b) distrugerea sau furtul calculatoarelor sau a oricăror dispozitive şi materiale aflate in dotarea laboratoarelor şcolare;
  3. c) distrugerea mobilierului şcolar;
  4. d) consumul de alcool;
  5. e) consumul de stupefiante sau alte substanţe interzise;
  6. f) deţinerea, în perimetrul şcolii şi în afara acestuia, a drogurilor, băuturilor alcoolice şi ţigărilor;
  7. g) participarea la jocuri de noroc;
  8. h) distrugerea carnetelor de elevi;
  9. i) accesarea unor site-uri cu conţinut obscen sau pornografic, precum şi a acelor site-uri care incită la violenţă, consum de droguri sau de alcool, la comportamente de risc;
  10. j) frecventarea localurilor din vecinătatea liceului în timpul programului şcolar sau în pauze;
  11. k) manifestări contrare statutului de elev, înregistrate în cadrul unor activităţi extraşcolare, derulate în şcoală sau în afara şcolii;
  12. l) implicarea sau incitarea altora la acte de violenţă şi intimidare, ale căror consecinţe au adus prejudicii celor implicaţi; actele de intimidare pot fi: umilirea, batjocorirea, injuriile, ameninţările, manipularea, bârfa cu scopul denigrării etc., inclusiv cele efectuate prin intermediul calculatoarelor, gadget-urilor (laptop-uri, telefoane, tablete etc.) şi/sau reţelelor de socializare.

Art. 136. (1) Mutarea disciplinară la o clasă paralelă sau la o altă unitate de învăţământ, se propune de către Consiliul Clasei, se aprobă de către Consiliul Profesoral şi se aplică prin înmânarea, în scris şi sub semnătură, a comunicării privind sancţiunea, de către diriginte/director părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.

(2) Sancţiunea se consemnează în catalogul clasei şi în registrul matricol.

(3) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de Consiliul Profesoral al unităţii de învăţământ la care finalizează cursurile semestrului din anul şcolar respectiv.

(4) Faptele pentru care elevul este sancţionat cu mutarea disciplinară la o clasă paralelă sau la o altă unitate de învăţământ sunt următoarele:

  1. a) insulte grave, repetate;
  2. b) ameninţări repetate, şantaj;
  3. c) furt şi tentativă de furt, tâlhărie;
  4. d) distrugerea bunurilor unor persoane;
  5. e) prezentarea la şcoală sub influenţa băuturilor alcoolice;
  6. f) postarea pe Internet a unor comentarii/puncte de vedere care au un caracter denigrator la adresa unităţii de învăţământ şi a personalului didactic;

Art. 137. (1) Preavizul de exmatriculare se întocmeşte de către profesorul diriginte, pentru elevii care absentează nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singură disciplină/modul, cumulate pe un an şcolar, se semnează de către acesta şi de director şi se înmânează sub semnătură părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.

(2) Sancţiunea nu se aplică elevilor din învăţământul obligatoriu. În situaţia elevilor de clasa a IX-a şi a X-a care absentează nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singură disciplină se va aplica sancţiunea mustrării scrise, înoţită de scăderea notei la purtare.

(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de evidenţă a elevilor şi în catalogul clasei şi se menţionează în raportul Consiliului Clasei la sfârşit de semestru sau de an şcolar.

(4) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de Consiliul Profesoral al unităţii

de învăţământ.

Art. 138. (1) Exmatricularea constă în eliminarea elevului până la sfârşitul anului şcolar din unitatea de învăţământ în care acesta a fost înscris.

(2) Exmatricularea poate fi:

  1. a) exmatriculare cu drept de reînscriere, în anul următor, în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu;
  2. b) exmatriculare cu drept de reînscriere, în anul următor, în altă unitate de învăţământ în acelaşi an de studiu;
  3. c) exmatriculare din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere, pentru o perioadă de timp.

(3) Sancţiunea nu se aplică elevilor din învăţământul obligatoriu.

Art. 139. (1) Exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul următor, în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu se aplică elevilor din ciclul superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri grave, prevăzute de prezentul regulament sau apreciate ca atare de către Consiliul Profesoral al unităţii.

(2) Sancţiunea se aplică şi pentru un număr de cel puţin 40 de absenţe nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel puţin 30% din totalul orelor la o singură disciplină de studiu/modul, cumulate pe un an şcolar.

(3) Sancţiunea se aprobă în Consiliul Profesoral la propunerea Consiliului Clasei. Dacă abaterea constă în absenţe nemotivate, sancţiunea exmatriculării se poate aplica numai dacă, anterior, a fost aplicată sancţiunea preavizului de exmatriculare.

(4) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al Consiliului Profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.

(5) Sancţiunea se comunică, de către directorul unităţii de învăţământ, în scris şi sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor sau chiar elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.

(6) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de Consiliul Profesoral al unităţii

de învăţământ.

(7) Sancţiunea se aplică pentru abateri disciplinare sancţionate anterior, dar repetate.

Art. 140 (1) Exmatricularea cu drept de reînscriere în altă unitate de învăţământ în acelaşi an de studiu se aplică elevilor din ciclul superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de către Consiliul Profesoral.

(2) Aplicarea sancţiunii se aprobă de către Consiliul Profesoral, la propunerea Consiliului Clasei.

(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al Consiliului Profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.

(4) Sancţiunea se comunică de către director, în scris şi sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor sau chiar elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.

(5) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, aprobată de Consiliul Profesoral al unităţii.

(6) Faptele pentru care elevul este sancţionat cu exmatricularea cu drept de reînscriere în altă unitate de învăţământ în acelaşi an de studiu sunt următoarele:

  1. a) jigniri grave aduse instituţiei şcolare şi cadrelor didactice;
  2. b) deteriorarea gravă a unor instalaţii şi a mobilierului din şcoală;
  3. c) lansarea anunţurilor false cu privire la amplasarea unor materiale explozive în perimetrul unităţii de învăţământ;

(7) Pentru abaterile de mai sus, săvârşite de elevii claselor a IX-a şi a X-a, se va adopta sancţiunea mutării disciplinare la o clasă paralelă sau la o altă unitate de învăţământ.

Art. 141. (1) Exmatricularea din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere pentru  o perioadă de 3–5 ani, se aplică elevilor din ciclul superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de către Consiliul Profesoral.

(2) Sancţiunea se aplică prin OMECŞ, prin care se stabileşte şi durata pentru care se aplică această sancţiune. În acest sens, directorul unităţii de învăţământ transmite MECŞ propunerea motivată a Consiliului Profesoral privind aplicarea acestei sancţiuni, împreună cu actele sau orice alte probe din care să rezulte abaterile deosebit de grave săvârşite de elevul propus spre sancţionare.

(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al Consiliului Profesoral, în catalogul clasei şi în registrul matricol.

(4) Sancţiunea se comunică, de către MECŞ, în scris şi sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.

(6) Faptele pentru care instituţia de învăţământ propune sancţionarea elevului cu exmatricularea din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere pentru  o perioadă de 3–5 ani sunt următoarele:

  1. a) trafic de droguri în perimetrul şcolii;
  2. b) agresivitate fizică faţă de personalul şcolii;
  3. c) distrugerea de cataloage, foi matricole şi diplome;
  4. d) fapte privitoare la viaţa sexuală (violul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuală, corupţia sexuală, seducţia, hărţuirea sexuală);
  5. e) violenţe fizice grave, fără arme (vătămare corporală gravă);
  6. f) determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
  7. g) incendiere şi tentativă de incendiere;
  8. h) introducere sau port de armă albă în spaţiul şcolar;
  9. i) introducere sau port de armă de foc în spaţiul şcolar;

(7) Pentru abaterile de mai sus, săvârşite de elevii claselor a IX-a şi a X-a, se va adopta sancţiunea mutării disciplinare la o clasă paralelă sau la o altă unitate de învăţământ.

Art. 142. (1) Măsura complementară privind scăderea notei la purtare asociată uneia dintre sancţiunile menţionate la articolele 133 – 135 se poate anula dacă elevul sancţionat dovedeşte un comportament ireproşabil până la încheierea semestrului/anului şcolar.

(2) Anularea, în condiţiile stabilite la alin. (1), a măsurii privind scăderea notei la purtare se aprobă de autoritatea care a aplicat sancţiunea.

Art. 143. Pentru elevii din învăţământul secundar, la fiecare zece absenţe nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină/modul, nota la purtare se scade cu câte un punct.

Art. 144. (1) Elevii care se fac vinovaţi de sustragerea/deteriorarea/distrugerea bunurilor unităţii sunt obligaţi, personal sau prin părinţii, tutorii sau susţinătorii legali să acopere, în temeiul răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie sau al răspunderii pentru fapta minorului, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile sau să suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate/sustrase.

(2) În cazul în care vinovatul nu se cunoaşte, răspunderea materială devine colectivă, revenind întregii clase/claselor.

(3) În cazul deteriorării/distrugerii manualelor şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei/modulului, anului de studiu şi tipului de  manual. În caz contrar, elevii vor achita de cinci ori contravaloarea manualelor respective.

(4) Pentru faptele prevăzute la alin. (1) şi (3), elevii pot fi sancţionaţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 127 din prezentul Regulament.

Art. 145. (1) Contestarea sancţiunilor prevăzute la art. 130, cu excepţia exmatriculării din toate unităţile de învăţământ, se adresează, de către părinte, tutore sau susţinător legal/elevul major, în scris, Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ, în termen de cinci zile calendaristice de la comunicarea sancţiunii. Exmatricularea din toate unităţile de învăţământ poate fi contestată, în scris, la MECŞ, în termen de cinci zile calendaristice de la comunicarea sancţiunii.

(2) Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia. Hotărârea de soluţionare a contestaţiei este definitivă şi poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă.

(3) Contestaţia prevăzută la alin. (2) reprezintă procedura prealabilă reglementată de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL 3 – Consiliul Elevilor

Art. 146. (1) Fiecare clasă îşi va alege reprezentantul în Consiliul Elevilor, o dată pe an, la începutul primului semestru. Votul este secret, iar elevii vor fi singurii responsabili de alegerea reprezentantului lor. Profesorii nu au drept de vot şi nici nu le este permisă influenţarea deciziei elevilor.

(2) La nivelul unităţii de învăţământ se constituie Consiliul Elevilor, format din reprezentanţii elevilor de la fiecare clasă.

Art. 147. (1) Consiliul Elevilor este structură consultativă şi partener al unităţii de învăţământ şi reprezintă interesele elevilor la nivelul unităţii de învăţământ.

(2) Prin Consiliul Elevilor, elevii îşi exprimă opinia în legătură cu problemele care îi afectează în mod direct.

(3) Consiliul Elevilor funcţionează în baza unui regulament propriu, adaptat la specificul şi nevoile unităţii de învăţământ, elaborat pe baza unui regulament-cadru stabilit de Consiliul Naţional al Elevilor.

(4) Consiliul Profesoral desemnează un cadru didactic care va stabili legătura între corpul profesoral şi Consiliul Elevilor.

(5) Conducerea unităţii de învăţământ sprijină activitatea Consiliului Elevilor, prin punerea la dispoziţie a logisticii necesare desfăşurării activităţii acestuia şi a unui spaţiu pentru întrunirea Biroului Executiv şi Adunării Generale a Consiliului Elevilor. Fondurile pentru logistică se asigură din finanţarea suplimentară.

Art. 148. Consiliul Elevilor are următoarele atribuţii:

  1. a) reprezintă interesele elevilor şi transmite Consiliului de Administrație, directorului şi Consiliului Profesoral punctul de vedere al elevilor referitor la problemele de interes pentru aceştia;
  2. b) apără drepturile elevilor la nivelul unităţii de învăţământ şi sesizează încălcarea lor;
  3. c) se autosesizează cu privire la problemele cu care se confruntă elevii, informând conducerea unităţii de învăţământ despre acestea şi propunând soluţii;
  4. d) sprijină comunicarea între elevi şi cadre didactice;
  5. e) dezbate propunerile elevilor din şcoală şi elaborează proiecte;
  6. f) poate iniţia activităţi extraşcolare, serbări, evenimente culturale, concursuri, excursii;
  7. g) poate organiza acţiuni de strângere de fonduri pentru copiii cu nevoi speciale, pe probleme de mediu etc;
  8. h) sprijină proiectele şi programele educative în care este implicată unitatea de învăţământ;
  9. i) propune modalităţi pentru a motiva elevii să se implice în activităţi extraşcolare;
  10. j) dezbate proiectul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţii de Învăţământ;
  11. k) se implică în asigurarea respectării Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţii de Învăţământ;
  12. l) organizează alegeri pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, secretar, la termen sau în cazul în care aceştia nu îşi îndeplinesc atribuţiile.

Art. 149. (1) Forul decizional al Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ este Adunarea Generală.

(2) Adunarea Generală a Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ este formată din reprezentanţii claselor şi se întruneşte cel puţin o dată pe lună.

(3) Consiliul Elevilor din unitatea de învăţământ are următoarea structură:

  1. a) preşedinte;
  2. b) vicepreşedinte;
  3. c) secretar;
  4. d) membri: reprezentanţii claselor.

(4) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul formează Biroul Executiv.

Art. 150. (1) Consiliul Elevilor îşi alege, prin vot, preşedintele, elev din învăţământul liceal sau postliceal.

(2) Preşedintele Consiliului Elevilor participă, cu statut de observator, la şedinţele Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ, la care se discută aspecte privind elevii, la invitaţia scrisă a directorului. În funcţie de tematica anunţată, preşedintele Consiliului Elevilor poate desemna alt reprezentant al elevilor ca participant la anumite şedinţe ale Consiliului de Administraţie. Preşedintele Consiliului Elevilor, elev din învăţământul liceal sau postliceal, activează în Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.

(3) Preşedintele Consiliului Elevilor are următoarele atribuţii:

  1. a) colaborează cu responsabilii departamentelor Consiliului Elevilor;
  2. b) este membru în structura superioară de organizare a elevilor, Consiliul Judeţean al Elevilor;
  3. c) conduce întrunirile Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ;
  4. d) este purtătorul de cuvânt al Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ;
  5. e) asigură desfăşurarea discuţiilor într-un spirit de corectitudine, precum şi respectarea ordinii şi a libertăţii de exprimare;
  6. f) are obligaţia de a aduce la cunoştinţa Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ problemele discutate în cadrul şedinţelor Consiliului Elevilor;
  7. g) propune excluderea unui membru, în cadrul Biroului Executiv şi al Adunării Generale, dacă acesta nu îşi respectă atribuţiile sau nu respectă regulamentul de funcţionare a consiliului.

(5) Mandatul preşedintelui Consiliului Elevilor este de maximum doi ani.

Art. 151. (1) Vicepreşedintele Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ are următoarele atribuţii:

  1. a) monitorizează activitatea departamentelor;
  2. b) preia atribuţiile şi responsabilităţile preşedintelui în absenţa motivată a acestuia;
  3. c) elaborează programul de activităţi al consiliului.

(2) Mandatul vicepreşedintelui Consiliului Elevilor este de maximum doi ani.

Art. 152. (1) Secretarul Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ are următoarele atribuţii:

  1. a) întocmeşte procesul-verbal al întrunirilor Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ;
  2. b) notează toate propunerile avansate de Consiliul Elevilor.

(2) Mandatul secretarului Consiliului Elevilor este de maximum doi ani.

Art. 153. Întrunirile Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ se vor desfăşura de câte ori este cazul, fiind prezidate de preşedinte/vicepreşedinte.

Art. 154. Consiliul Elevilor din unitatea de învăţământ are în componenţă departamentele prevăzute în propriul regulament.

Art. 155. (1) Fiecare membru al Consiliului Elevilor poate face parte din cel mult două departamente.

(2) Fiecare departament are un responsabil.

(3) Mandatul responsabilului de departament este de maximum 2 ani.

(4) Membrii departamentelor se întâlnesc o dată pe lună sau de câte ori este necesar.

(5) Membrii unui departament vor fi înştiinţaţi despre data, ora şi locul şedinţei de către responsabilul departamentului.

Art. 156. (1) Membrii trebuie să respecte regulile adoptate de către Consiliul Elevilor şi să asigure, în rândul elevilor, aplicarea hotărârilor luate.

(2) Prezenţa membrilor la activităţile Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ este obligatorie. Membrii Consiliului Elevilor din unitatea de învăţământ care înregistrează trei absenţe nemotivate consecutive vor fi înlocuiţi din aceste funcţii.

(3) Membrii Consiliului Elevilor au datoria de a prezenta Consiliului de Administraţie, respectiv Consiliului Profesoral, problemele specifice procesului instructiv-educativ cu care se confruntă colectivele de elevi.

(4) Tematica discuţiilor va avea ca obiectiv eficientizarea derulării procesului instructiv-educativ, îmbunătăţirea condiţiilor de studiu ale elevilor şi organizarea unor activităţi cu caracter extraşcolar de larg interes pentru elevi, activităţi care sunt, ca desfăşurare, de competenţa unităţii de învăţământ.

(5) Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ va aviza proiectele propuse de preşedintele Consiliului Elevilor, dacă acestea nu contravin normelor legale în vigoare.

(6) Elevii care au obţinut în anul şcolar anterior o notă la purtare sub 9 nu pot fi aleşi ca reprezentanţi în Consiliul Elevilor.

(7) Fiecare membru al Consiliului Elevilor are dreptul de a vota prin Da sau Nu sau de a se abţine de la vot. Votul poate fi secret sau deschis, în funcţie de hotărârea Consiliului Elevilor.

 

 

 

CAPITOLUL 4 – Activitatea educativă extraşcolară

Art. 157. Activitatea educativă extraşcolară din unitatea de învăţământ este concepută ca mediu de dezvoltare personală, ca modalitate de formare şi întărire a culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ şi ca mijloc de îmbunătăţire a motivaţiei, frecvenţei şi performanţei şcolare, precum şi de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.

Art. 158. (1) Activitatea educativă extraşcolară din unitatea de învăţământ se desfăşoară în afara orelor de curs.

(2) Activitatea educativă extraşcolară se poate desfăşura fie în incinta unităţii de învăţământ, fie în afara acesteia.

Art. 159. (1) Activităţile educative extraşcolare desfăşurate pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative, ştiinţifice, sportive, turistice, de educaţie rutieră, antreprenoriale, pentru protecţie civilă, de educaţie pentru sănătate şi de voluntariat.

(2) Activităţile educative extraşcolare pot consta în: proiecte şi programe educative, concursuri, festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi culturale, excursii, serbări, expediţii, şcoli, tabere şi caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere deschise etc.

(3) Activitatea educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei clase de elevi, de către diriginte, cât şi la nivelul unităţii de învăţământ, de către Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare.

(4) Activităţile educative extraşcolare sunt stabilite în Consiliul Profesoral al unităţii de învăţământ, împreună cu Consiliile Elevilor, în urma unui studiu de impact, în conformitate cu opţiunile elevilor şi ale părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, precum şi cu resursele de care dispune unitatea de învăţământ.

(5) Pentru organizarea activităţilor extraşcolare sub forma excursiilor, taberelor, expediţiilor şi a altor activităţi de timp liber care necesită deplasarea din localitatea de domiciliu, trebuie să se respecte prevederile stabilite prin OMECŞ.

(6) Calendarul activităţilor educative extraşcolare este aprobat de Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ.

Art. 160. Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ se centrează pe:

  1. a) gradul de dezvoltare şi diversificare a setului de competenţe-cheie;
  2. b) gradul de responsabilizare şi integrare socială;
  3. c) adoptarea unei culturi organizaţionale demne şi decente;
  4. d) gradul de formare a mentalităţii specifice învăţării pe tot parcursul vieţii.

Art. 161. (1) Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ este realizată, anual, de către Coordonatorul pentru Proiecte şi Programe Educative şcolare şi extraşcolare.

(2) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii de învăţământ este prezentat şi dezbătut în Consiliul Profesoral şi aprobat în Consiliul de Administraţie.

(3) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii de învăţământ este inclus în raportul anual privind calitatea educaţiei în respectiva unitate.

 

CAPITOLUL 5 – Evaluarea beneficiarilor primari ai educaţiei

Secţiunea 1, Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare

Art. 162. Evaluarea are drept scop orientarea şi optimizarea învăţării.

Art. 163. (1) Conform legii, evaluările în sistemul de învățământ românesc se realizează la nivelul de disciplină, domeniu de studiu sau modul de pregătire.

(2) Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feedback real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.

Art. 164. (1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează în mod ritmic, conform legii.

(2) Fiecare semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de evaluare a competenţelor dobândite de elevi. În aceste perioade se urmăreşte:

  1. a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învăţare;
  2. b) fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor;
  3. c) stimularea elevilor cu ritm lent de învăţare sau cu alte dificultăţi în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi în formarea şi dezvoltarea atitudinilor;
  4. d) stimularea pregătirii elevilor capabili de performanţă înaltă.

Art. 165. (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârsta şi de particularităţile psihopedagogice ale elevilor şi de specificul fiecărei discipline. Acestea pot fi:

  1. a) chestionări orale;
  2. b) lucrări scrise;
  3. c) experimente şi activităţi practice;
  4. d) referate şi proiecte;
  5. e) interviuri;
  6. f) portofolii;
  7. g) probe practice;
  8. h) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de către MECŞ/ISJ.

(2) În învăţământul liceal şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin o evaluare prin lucrare scrisă pe semestru.

Art. 166. Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip şi lucrările semestriale scrise (teze) se elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de programele şcolare, parte a curriculumului naţional.

Art. 167.  (1) Rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10.

(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Nota/data”.

Art. 168. (1) Notele acordate se comunică în mod obligatoriu elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev de către cadrul didactic care le acordă.

(2) Numărul de note acordate semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la lucrarea scrisă semestrială (teză), după caz, trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învăţământ. Fac excepţie disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de note este de două.

(3) În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate semestrial trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului – pe componentele teorie/laborator tehnologic/instruire practică, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore. Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.

4) Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin o notă în plus faţă de numărul de note prevăzute la alin. (2), ultima notă fiind acordată, de regulă, în ultimele două săptămâni ale semestrului, cu condiţia ca elevii să fie prezenţi la ore.

(5) Disciplinele la care se susţin lucrări scrise semestriale (teze), precum şi perioadele de desfăşurare a acestora se stabilesc prin ordin al MECŞ.

(6) Notele la lucrările scrise semestriale (teze) se analizează cu elevii într-o oră special destinată acestui scop şi se trec în catalog. Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează în unitatea de învăţământ până la sfârşitul anului şcolar.

Art. 169. (1) La sfârşitul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia să încheie situaţia şcolară a elevilor, în condiţiile prezentului Regulament.

(2) La sfârşitul fiecărui semestru, dirigintele consultă Consiliul Clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvenţa şi comportarea elevului, respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învăţământ.

(3) La sfârşitul fiecărui semestru, dirigintele consultă Consiliul Clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.

Art. 170. (1) La fiecare disciplină de studiu, media semestrială este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul Regulament.

(2) La disciplinele de studiu la care nu se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se obţine prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(3) Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu excepţia notei de la lucrarea scrisă semestrială (teza), medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.

(4) La disciplinele de studiu la care se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se calculează astfel: „media semestrială = (3M+T)/4”, unde „M” reprezintă media la evaluarea periodică, iar „T” reprezintă nota obţinută la lucrarea scrisă semestrială (teză). Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. În cazul în care elevul a fost scutit medical, pe un semestru, la disciplina educaţie fizică şi sport, media de pe semestrul în care elevul nu a fost scutit devine media anuală.

(6) Nota lucrării scrise semestriale (teză) şi mediile semestriale şi anuale se consemnează în catalog cu cerneală roşie.

(7) În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează din notele obţinute pe parcursul desfăşurării

modulului, conform prevederilor de la alin. (2). Încheierea mediei unui modul care se termină pe parcursul anului se face în mod obligatoriu în momentul finalizării acestuia, nefiind condiţionată de

sfârşitul semestrului. Aceasta este considerată şi media anuală a modulului.

(8) Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele şi de la purtare. Media generală, în cazul curriculumului organizat pe module, se calculează în conformitate cu reglementările legale în vigoare, media generală a unui modul fiind similară cu media generală a unei discipline.

Art. 171. În învăţământul liceal şi postliceal mediile semestriale şi anuale pe disciplină/modul se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina/modulul. Mediile la purtare se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.

Art. 172. (1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă note şi nu li se încheie media la această disciplină în semestrul sau în anul în care sunt scutiţi medical.

(2) Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi sport va consemna în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în semestrul …” sau „scutit medical în anul şcolar …”, specificând totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia. Documentul medical va fi ataşat la dosarul personal al elevului, aflat la secretariatul unităţii de învățământ.

(3) Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi să vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, dar trebuie să aibă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele la aceste ore se consemnează în catalog.

(4) Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, măsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc.

Art. 173. (1) Elevii pot să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară anuală se încheie fără disciplina religie.

(2) În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile necesare pentru frecventarea orelor la această disciplină.

(3) Elevilor aflaţi în situațiile prevăzute la alin. (1) și (2) li se vor asigura activităţi educaţionale alternative în cadrul unităţii de învăţământ, stabilite prin hotărârea Consiliului de Administraţie.

Art. 174. Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu/modul cel puţin media anuală 5,00, iar la purtare, media anuală 6,00.

Art. 175. Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:

  1. a) au absentat, motivat şi nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un

semestru la disciplinele/modulele respective.

  1. b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată;
  2. c) au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de MECŞ;
  3. d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări;
  4. e) nu au un număr suficient de note, necesar pentru încheierea mediei/mediilor sau nu au mediile semestriale ori anuale la disciplinele/modulele respective, consemnate în catalog de către cadrul didactic, din alte motive decât cele de mai sus.

Art. 176. (1) Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la revenirea la şcoală.

(2) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor prevăzuţi la alin. (1) se face pe baza notelor consemnate în rubrica semestrului I, datate la momentul evaluării.

(3) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea, a celor declaraţi amânaţi pe semestrul I şi care nu şi-au încheiat situaţia şcolară conform prevederilor alin. (1) și (2) sau amânaţi

anual se face într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ, înaintea sesiunii de corigenţe. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline/module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi, se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe.

Art. 177. (1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin medii anuale sub 5,00 la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două discipline de studiu.

(2) În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:

  1. a) elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;
  2. b) elevii care obţin medii sub 5,00 la cel mult două module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două module.

(3) Pentru elevii corigenţi se organizează anual o singură sesiune de examene de corigenţă, într-o perioadă stabilită de MECŞ.

(4) Pentru elevii corigenţi menţionaţi la alin. (2) lit. a), se organizează şi o sesiune specială de examene de corigenţă, în ultima săptămână a anului şcolar. Media fiecărui modul, obţinută în cadrul

sesiunii speciale de corigenţă, este şi media anuală a modulului.

Art. 178. (1) Sunt declaraţi repetenţi:

  1. a) elevii care au obţinut medii anuale sub 5,00 la mai mult de două discipline de învăţământ/module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar. Prevederile se aplică şi elevilor care nu au promovat, la mai mult de două module, la examenele de corigenţă în sesiunea specială, organizată în conformitate cu art. 177 alin. (4).
  2. b) elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică de 6,00;
  3. c) elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau la sesiunea specială prevăzută la art. 177 alin. (4) sau care nu promovează examenul la toate disciplinele/modulele la care se află în situație de corigenţă;
  4. d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o disciplină/modul;
  5. e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare „Repetent prin exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în altă unitate de învăţământ”, respectiv „fără drept de înscriere în nicio unitate de învăţământ pentru o perioadă de trei ani”.

Art. 179. (1) Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege, sau se pot transfera la altă unitate de învăţământ.

(2) Pentru elevii din învăţământul secundar superior şi din învăţământul postliceal declaraţi repetenţi la sfârşitul primului an de studii, reînscrierea se poate face şi peste cifra de şcolarizare aprobată.

(3) În ciclul superior al liceului şi în învăţământul postliceal cu frecvenţă, elevii se pot afla în situaţia de repetenţie de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură dată.

(4) Continuarea studiilor de către elevii din ciclul superior al liceului sau din învăţământul postliceal care repetă a doua oară un an şcolar sau care se află în stare de repetenţie pentru a treia oară se poate realiza în învăţământul cu frecvenţă redusă. În situaţia în care elevii din învăţământul secundar superior nu au împlinit 18 ani rămân în învăţământul cu frecvenţă zi/seral.

Art. 180. (1) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se acordă de către director, în cazuri justificate, o singură dată.

(2) Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unităţii de învăţământ, în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă.

(3) Reexaminarea se desfăşoară în termen de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.

(4) Comisia de reexaminare se numeşte de către director şi este formată din alte cadre didactice decât cele care au făcut examinarea.

Art. 181. (1) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar, conform programei şcolare.

(2) Pentru elevii amânaţi pentru un semestru, examinarea în vederea încheierii situaţiei se face numai din materia acelui semestru.

(3) Pentru elevii care susţin examene de diferenţă, examinarea se face din materia studiată în anul şcolar respectiv sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.

(4) Disciplinele/modulele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat al specializării a clasei la care se face transferul şi care nu au fost studiate de candidat. Se susţine examen separat pentru fiecare an de studiu.

(5) În situaţia transferării elevului după semestrul I, secretarul şcolii înscrie în catalogul clasei la care se transferă candidatul numai mediile din primul semestru de la disciplinele pe care elevul le studiază la specializarea la care s-a transferat. Notele obţinute la examenele de diferenţe susţinute la

disciplinele/modulele prevăzute în trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat al specializării a clasei la care se transferă şi care nu au fost studiate de candidat anterior transferului reprezintă mediile pe semestrul I la disciplinele/modulele respective.

(6) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculum la decizia şcolii.

(7) În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă.

În situaţia transferului elevului la începutul semestrului al II-lea sau în cursul acestuia, mediile semestriale obţinute la disciplinele opţionale ale clasei, la sfârşitul semestrului al II-lea, devin medii anuale pentru disciplina respectivă.

(8) În cazul transferului pe parcursul anului şcolar, părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului/elevul major îşi asumă în scris responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare parcurse până în momentul transferului, la disciplinele opţionale, la unitatea de învăţământ primitoare.

(9) În situaţia menționată la alin. (7), în foaia matricolă vor fi trecute atât disciplinele opţionale pe care le-a parcurs elevul la unitatea de învăţământ de la care se transferă, la care are situaţia şcolară încheiată pe primul semestru, cât şi cele ale clasei din unitatea de învăţământ la care se transferă. În acest caz, media semestrială la fiecare din aceste discipline opţionale devine medie anuală.

(10) În cazul transferului elevilor corigenţi la cel mult două discipline/module, cu schimbarea profilului/specializării, şi care nu vor mai studia la unitatea de învăţământ primitoare disciplinele/modulele respective, se vor susţine doar examenele de diferenţă. Prevederea se aplică şi în cazul elevilor declaraţi amânaţi.

Art. 182. Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu la forma cu frecvenţă încetează la vârsta de 18 ani. Persoanele care nu şi-au finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă şi care au depăşit cu mai mult de trei ani vârsta clasei îşi pot continua studiile, la cerere, la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.

Art. 183. (1) Consiliul Profesoral validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase, în şedinţa de încheiere a cursurilor semestriale/anuale, iar secretarul consiliului o consemnează în procesul-verbal, menţionându-se numărul elevilor promovaţi, numărul şi numele elevilor corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.

(2) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică în scris părinţilor, tutorilor sau reprezentanţilor legali sau, după caz, elevilor majori, de către diriginte, în cel mult zece zile de la încheierea cursurilor fiecărui semestru/an şcolar.

(3) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, dirigintele comunică în scris părinţilor, tutorelui sau susţinătorului legal programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.

(4) Nu pot fi făcute publice, fără acordul părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal sau al elevului/absolventului, dacă acesta este major, documentele corespunzătoare elevului, cu excepţia situaţiei prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată.

 

Secţiunea a 2-a, Examenele organizate la nivelul unităţii de învăţământ

Art. 184. (1) Examenele organizate de unităţile de învăţământ sunt:

  1. a) examen de corigenţă pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi după susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânaţi, precum şi pentru cei menţionaţi la art. 177 alin. (2) lit. a), pentru care se organizează o sesiune specială;
  2. b) examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi, conform prevederilor art. 176 alin. (3);
  3. c) examen de diferenţe pentru elevii a căror înscriere în unitatea de învăţământ este condiţionată de promovarea unor astfel de examene;

(2) Organizarea, în unitatea de învăţământ, a examenelor şi evaluărilor naţionale se face conform metodologiilor aprobate prin ordin al MECŞ.

Art. 185. Desfășurarea examenelor de diferenţă are loc, de regulă, în perioada vacanţelor şcolare.

Art. 186. La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de învăţământ la alta nu se acordă reexaminare.

Art. 187. (1) Pentru desfăşurarea examenelor există trei tipuri de probe: scrise, orale şi practice, după caz. La toate examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe – proba scrisă ţi proba orală.

(2) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Comisia de corigenţe are în componenţă un preşedinte şi câte două cadre didactice examinatoare pentru fiecare comisie pe disciplină. Comisia este responsabilă de realizarea subiectelor.

(3) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de cadre didactice de aceeaşi specialitate sau, după caz, specialităţi înrudite/din aceeaşi arie curriculară.

(4) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre cadrele didactice este cel care a predat elevului disciplina/modulul de învăţământ în timpul anului şcolar. În mod excepţional, în situaţia în care între elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, în comisia de examen este numit un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate sau, după caz, de specialităţi înrudite din aceeaşi arie curriculară.

Art. 188. (1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii, de către elev, a foii cu subiecte. Proba scrisă conţține două variante de subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la alegere.

(2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog cadru didactic-elev, pe baza biletelor de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la disciplina/modulul respectivă/respectiv. Fiecare bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată.

(3) Fiecare cadru didactic examinator acordă elevului câte o notă la fiecare probă susţinută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi şi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două sau trei probe, rotunjită la nota întreagă

cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, fracţiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.

(4) Media obţinută de elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale acordate de cei doi examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei de examen.

Art. 189. (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina/modulul de examen, dacă obţine cel puţin media 5,00.

(2) Sunt declaraţi promovaţi anual elevii care obţin, la fiecare disciplină/modul la care susţin examenul de corigenţă, cel puţin media 5,00.

(3) Media obţinută la examenul de corigenţă, la cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pentru un an şi la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină studiată timp de un an şcolar constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în calculul mediei generale anuale.

(4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.

Art. 190. (1) Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, depuse în cel mult şapte zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de Consiliul de Administraţie, dar nu mai târziu de începerea cursurilor noului an şcolar.

(2) În situaţii excepţionale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, ISJ poate aproba susţinerea examenului şi după începerea cursurilor noului an şcolar.

Art. 191. (1) Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei şcolare, la examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către cadrele didactice examinatoare şi se trec în catalogul clasei de către secretarul-şef, în termen de maximum cinci zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 190 alin. (2), când rezultatele se consemnează în catalogul clasei în termen de cinci zile de la afişare.

(2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se consemnează în catalogul de examen, de către cadrele didactice examinatoare, iar în registrul matricol şi în catalogul clasei de către secretarul-şef.

(3) În catalogul de examen se consemnează notele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare cadru didactic examinator, precum şi media obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea examenului.

(4) Preşedintele comisiei de examen predă secretarului-şef toate documentele specifice acestor examene: cataloagele de examen, lucrările scrise şi însemnările elevilor la proba orală/practică. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepția situaţiilor prevăzute la art. 190 alin. (2).

(5) Lucrările scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ timp de un an.

(6) Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează, la loc vizibil, a doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în procesul-verbal al primei şedinţe a Consiliului Profesoral.

Art. 192. După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţției de corigenţă sau de reexaminare, dirigintele consemnează în catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.

 

CAPITOLUL 6 – Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei

Art. 193. Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul să se transfere de la o clasă la alta, de la o unitate de învăţământ la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesională la alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi ale Regulamentului de Organizare şi Funcționare a Unităţii de Învăţământ la care se face transferul.

Art. 194. Transferul elevilor se face cu aprobarea Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul şi cu avizul consultativ al Consiliului de Administrație al unităţii de învăţământ de la care se transferă.

Art. 195. (1) Elevii se pot transfera de la o clasă la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ sau de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă.

(2) În situaţii excepţionale, în care transferul nu se poate face în limita efectivelor maxime de elevi la clasă, ISJ poate aproba depăşirea efectivului maxim, în scopul efectuării transferului.

Art. 196. (1) În învăţământul liceal sau postliceal aprobarea transferurilor la care se schimbă filiera, domeniul de pregătire, specializarea/calificarea profesională este condiţionată de promovarea examenelor de diferenţă.

(2) Disciplinele/modulele la care se susţin examene de diferenţă se stabilesc prin compararea celor două planuri-cadru. Modalităţile de susţinere a acestor diferenţe se stabilesc de către Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ şi la propunerea membrilor catedrei.

Art. 197. Elevii din învăţământul liceal şi din învăţământul postliceal se pot transfera, păstrând forma de învăţământ, cu respectarea următoarelor condiţii:

  1. a) în cadrul învățământului liceal, elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea la care se solicită transferul; în situaţii medicale deosebite, elevii din clasa a IX-a a învăţământului liceal pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale judeţene, cu respectarea condiţiei de medie, menţionate anterior;
  2. b) în cadrul învăţământului liceal, elevii din clasele X – XII se pot transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul; excepţiile de la această prevedere se aprobă de către Consiliul de Administraţie;

Art. 198. (1) Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ se efectuează, de regulă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară.

(2) Transferul elevilor în timpul semestrelor se poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament, în următoarele situaţii:

  1. a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate;
  2. b) în cazul unei recomandări medicale, eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de Direcţia de Sănătate Publică;
  3. c) în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea Consiliului de Administraţie al ISJ.

Art. 199. Gemenii, tripleţii etc. se pot transfera în clasa celui cu media mai mare sau invers, la cererea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal sau la cererea elevilor dacă aceştia sunt majori, cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ.

Art. 200. După aprobarea transferului, unitatea de învăţământ este obligată să solicite situaţia şcolară a elevului în termen de cinci zile lucrătoare. Unitatea de învăţământ de la care se transferă elevul este obligată să trimită la unitatea de învăţământ primitoare situaţia şcolară a celui transferat, în termen de zece zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primirea situaţiei şcolare, elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient.

 

 

TITLUL VIII – EVALUAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

CAPITOLUL 1 – Dispoziţii generale

Art. 201. Evaluarea instituţională se realizează în conformitate cu prevederile legale, în două forme fundamentale:

  1. a) inspecţia de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ;
  2. b) evaluarea internă şi externă a calităţii educaţiei.

Art. 202. (1) Inspecția de evaluare instituţională a unităţii de învăţământ reprezintă o activitate de evaluare generală a performanţelor, prin raportare explicită la politicile educaţionale, la scopurile şi obiectivele dezirabile propuse, la standardele asumate în funcționarea acesteia.

2) Inspecţia de evaluare instituţională se realizează de către ISJ şi MECŞ, prin inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ, în conformitate cu prevederile Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ, elaborat de MECŞ.

(3) Conducerea unităţii de învăţământ şi personalul didactic nu pot refuza inspecţia şcolară, cu excepţia situaţiilor în care, din cauze obiective, probate cu acte doveditoare, aceştia nu-şi pot desfăşura activităţile profesionale curente.

 

CAPITOLUL 2 – Evaluarea internă a calităţii educaţiei

Art. 203. (1) Calitatea educaţiei reprezintă o prioritate permanentă pentru unitatea de învăţământ şi este centrată preponderent pe rezultatele învăţării.

(2) Evaluarea internă se realizează potrivit legislaţiei în domeniul asigurării calităţii în învăţământul preuniversitar.

Art. 204. (1) În conformitate cu prevederile legale, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ se înfiinţează Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (CEAC).

(2) Pe baza legislaţiei în vigoare, unitatea de învăţământ elaborează şi adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii.

(3) Conducerea unităţii de învăţământ este direct responsabilă de calitatea educaţiei furnizate.

Art. 205. (1) Componenţa, atribuţiile şi responsabilităţile CEACi sunt realizate în conformitate cu prevederile legale.

(2) Activitatea membrilor CEAC poate fi remunerată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(3) Orice control sau evaluare externă a calităţii din partea ARACIP sau MECŞ se bazează pe analiza raportului de evaluare internă a activităţii din unitatea de învăţământ.

 

CAPITOLUL 2 – Evaluarea externă a calităţii educaţiei

Art. 206. (1) O formă specifică de evaluare instituţională, diferită de inspecţia generală a unităţilor de învăţământ, o reprezintă evaluarea instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a unităţii de învăţământ, realizată de ARACIP.

(2) Evaluarea externă a calităţii educaţiei în unitatea de învăţământ se realizează, în conformitate cu prevederile legale, de către ARACIP.

 

TITLUL IX – PARTENERII EDUCAŢIONALI

CAPITOLUL 1 – Drepturile părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali

Art. 207. Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are dreptul să decidă, în limitele legii, cu privire la unitatea de învăţământ unde va studia elevul.

Art. 208. (1) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are dreptul să fie informat periodic referitor la situaţia şcolară şi comportamentul propriului copil.

(2) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are dreptul să dobândească informaţii numai referitor la situaţia propriului copil.

Art. 209. (1) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al copilului/elevului are acces în incinta unităţii de învăţământ dacă:

  1. a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuţie cu un cadru didactic sau cu directorul;
  2. b) desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice;
  3. c) depune o cerere/alt document la secretariatul unităţii de învăţământ;
  4. d) participă la întâlnirile programate cu dirigintele.

(2) Consiliul de Administraţie are obligaţia stabilirii procedurii de acces al părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în unităţile de învăţământ.

Art. 210. (1) Părinţii, tutorii sau susţinătorii legali au dreptul să se constituie în asociaţii cu personalitate juridică, conform legislaţiei în vigoare.

(2) Asociația Părinţilor de la nivelul Liceului Teoretic „G. E. Palade” se organizează şi funcţionează în conformitate cu propriul statut.

Art. 211. (1) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are dreptul să solicite rezolvarea unor stări conflictuale în care este implicat propriul copil, prin discuţii amiabile, cu salariatul unităţii de învăţământ implicat, cudirigintele, cu directorul unităţii de învăţământ. În situaţia în care discuţiile amiabile nu conduc la rezolvarea conflictului, părintele, tutorele sau susţinătorul legal adresează o cerere scrisă conducerii unităţii de învăţământ.

(2) În cazul în care au fost parcurse etapele menţionate la alin. (1), fără rezolvarea stării conflictuale, părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are dreptul să solicite rezolvarea situaţiei la ISJ.

(3) În cazul în care au fost parcurse etapele prevăzute la alin. (1) și (2), fără rezolvarea stării conflictuale, părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are dreptul să solicite rezolvarea situaţiei la MECŞ.

 

CAPITOLUL 2 – Îndatoririle părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali

Art. 212. (1) Potrivit prevederilor legale părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor.

(2) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal care nu asigură şcolarizarea elevului, în perioada învăţământului obligatoriu, poate fi sancţionat cu amendă cuprinsă între 100 lei și 1000 lei ori este

obligat să presteze muncă în folosul comunităţii.

(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ.

(4) Conform legislaţiei în vigoare, la înscrierea elevului în unitatea de învăţământ, părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a prezenta documentele medicale solicitate, în vederea menţinerii unui climat sănătos la nivel de clasă, pentru evitarea degradării stării de sănătate a celorlalţi elevi din unitatea de învăţământ.

(5) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu dirigintele pentru a cunoaşte evoluţia elevului. Prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal va fi consemnată în caietul dirigintelui, cu nume, dată şi semnătură.

(6) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul unităţii de învăţământ, cauzate de elev.

Art. 213. Se interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică, verbală etc. a elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ.

Art. 214. Respectarea prevederilor prezentului Regulament este obligatorie pentru părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevilor.

 

CAPITOLUL 3 – Adunarea Generală a Părinţilor

Art. 215. (1) Adunarea Generală a Părinţilor este constituită din toţi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevilor de la clasă.

(2) Adunarea Generală a Părinţilor hotărăşte referitor la activităţile de susţinere a cadrelor didactice şi a echipei manageriale a unităţii de învăţământ, în demersul de asigurare a condiţiilor necesare elevilor.

(3) În Adunarea Generală a Părinţilor se discută problemele generale ale colectivului de elevi şi nu situaţia concretă a unui elev. Situaţia unui elev se discută individual, numai în prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului respectiv.

Art. 216.(1) Adunarea Generală a Părinţilor se convoacă de către diriginte, de către preşedintele Comitetului de Părinţi al clasei sau de către 1/3 din numărul total al membrilor săi ori al elevilor clasei.

(2) Adunarea Generală a Părinţilor se convoacă semestrial sau ori de câte ori este nevoie, este valabil întrunită în prezenţa a jumătate plus unu din totalul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai elevilor din clasa respectivă şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din cei prezenţi. În caz contrar, se convoacă o nouă adunare generală a părinţilor, în cel mult şapte zile, în care se pot adopta hotărâri, indiferent de numărul celor prezenţi, cu votul a jumătate plus unu dintre aceştia.

 

CAPITOLUL 4 – Comitetul de Părinţi

Art. 217. (1) În unităţile de învăţământ, la nivelul fiecărei clase, se înfiinţează şi funcţionează Comitetul de Părinţi.

(2) Comitetul de Părinţi se alege, prin majoritate simplă a voturilor, în fiecare an, în Adunarea Generală a Părinţilor, convocată de dirigintele care prezidează şedinţa.

(3) Convocarea Adunării Generale pentru alegerea Comitetului de Părinţi are loc în primele 30 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului şcolar.

(4) Comitetul de Părinţi se compune din trei persoane: un preşedinte şi doi membri; în prima şedinţă de după alegere, membrii comitetului decid responsabilităţile fiecăruia, pe care le comunică dirigintelui.

(5) Comitetul de Părinţi reprezintă interesele părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai elevilor clasei în Adunarea Generală a Părinţilor la nivelul şcolii, în Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, în Consiliul Profesoral, în Consiliul Clasei şi în relaţiile cu echipa managerială.

Art. 218. Comitetul de Părinţi are următoarele atribuţii:

  1. a) pune în practică deciziile luate de către Adunarea Generală a Părinţilor elevilor clasei; deciziile se iau în cadrul Adunării Generale a Părinţilor, cu majoritatea simplă a voturilor părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali prezenţi;
  2. b) sprijină dirigintele în organizarea şi desfăşurarea de proiecte, programe şi activităţi educative extraşcolare;
  3. c) sprijină dirigintele în derularea programelor de prevenire şi combatere a absenteismului în mediul şcolar;
  4. d) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin programe de modernizare a activităţii educative şi a bazei materiale din clasă şi din unitatea de învăţământ;
  5. e) sprijină conducerea unităţii de învăţământ şi dirigintele şi se implică activ în întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei şi a unităţii de învăţământ;
  6. f) sprijină unitatea de învăţământ şi dirigintele în activitatea de consiliere şi de orientare socio-profesională;
  7. g) se implică activ în asigurarea securităţii elevilor pe durata orelor de curs, precum şi în cadrul activităţilor educative, extraşcolare şi extracurriculare;
  8. h) prezintă, semestrial, Adunării Generale a Părinţilor, justificarea utilizării fondurilor, dacă acestea

există.

Art. 219. Preşedintele Comitetului de Părinţi reprezintă părinţii, tutorii sau susţinătorii legali în relaţiile cu conducerea unităţii de învăţământ şi alte foruri, organisme şi organizaţii.

Art. 220. (1) Comitetul de Părinţi poate decide să susţină, inclusiv financiar, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei. Hotărârea Comitetului de Părinţi nu este obligatorie.

(2) Sponsorizarea unei clase de către un agent economic/persoane fizice se face cunoscută Comitetului de Părinţi. Sponsorizarea nu atrage după sine drepturi suplimentare pentru elevi/părinţi, tutori sau susţinători legali.

(3) Este interzisă implicarea elevilor sau a personalului din unitatea de învăţământ în strângerea fondurilor.

 

CAPITOLUL 5 – Consiliul Reprezentativ al Părinţilor/Asociaţia de Părinţi

Art. 221. (1) La nivelul unităţii de învăţământ funcţionează Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.

(2) Consiliul Reprezentativ al Părinţilor din unitatea de învăţământ este compus din preşedinţii Comitetelor de Părinţi.

Art. 222. (1) Consiliul Reprezentativ al Părinţilor îşi desemnează preşedintele şi doi vicepreşedinţi ale căror atribuţii se stabilesc imediat după desemnare, de comun acord între cei trei şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

(2) Consiliul Reprezentativ al Părinţilor se întruneşte în şedinţe ori de câte ori este necesar. Convocarea şedinţelor Consiliului Reprezentativ al Părinţilor se face de către preşedintele acestuia sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţi.

(3) Consiliul Reprezentativ al Părinţilor desemnează reprezentanţii părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în organismele de conducere şi comisiile unităţii de învăţământ.

(4) Consiliul Reprezentativ al Părinţilor decide prin vot deschis, cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi.

(5) Preşedintele reprezintă Consiliul Reprezentativ al Părinţilor în relaţia cu alte persoane fizice şi juridice.

(6) Preşedintele prezintă, anual, raportul de activitate Consiliului Reprezentativ al Părinţilor.

Art. 223. Consiliul Reprezentativ al Părinţilor are următoarele atribuţii:

  1. a) propune unităţii de învăţământ discipline şi domenii care să se studieze prin CDŞ;
  2. b) sprijină parteneriatele educaţionale între unităţile de învăţământ şi instituţiile/organizaţiile cu rol educativ din comunitatea locală;
  3. c) susţine unitatea de învăţământ în derularea programelor de prevenire şi de combatere a absenteismului şi a violenţei în mediul şcolar;
  4. d) promovează imaginea unităţii de învăţământ în comunitatea locală;
  5. e) se ocupă de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice minorităţilor în plan local, de dezvoltarea multiculturalităţii şi a dialogului cultural;
  6. f) susţine unitatea de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor;
  7. g) susţine conducerea unităţii de învăţământ în organizarea şi în desfăşurarea consultaţiilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, pe teme educaţionale;
  8. h) colaborează cu instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, DGASPC, cu organele de autoritate tutelară sau cu organizaţiile nonguvernamentale cu atribuţii în acest sens, în vederea soluţionării situaţiei elevilor care au nevoie de ocrotire;
  9. i) sprijină conducerea unităţii de învăţământ în întreţinerea şi modernizarea bazei materiale;
  10. j) susţine unitatea de învăţământ în activitatea de consiliere şi orientare socioprofesională sau de integrare socială a absolvenților;
  11. k) propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul obligatoriu şi încadrarea în muncă a absolvenţilor;
  12. l) se implică direct în derularea activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se derulează în unitatea de învăţământ, la solicitarea cadrelor didactice;
  13. m) sprijină conducerea unităţii de învăţământ în asigurarea sănătăţii şi securităţii elevilor;
  14. n) are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea calităţii vieţii, în buna desfăşurare a activităţii în internat şi în cantină;

Art. 224. (1) Consiliul Reprezentativ al Părinţilor/Asociaţia de Părinţi a unităţii de învăţământ poate atrage resurse financiare extrabugetare, constând în contribuţii, donaţii, sponsorizări etc., din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, care vor fi utilizate pentru:

  1. a) modernizarea şi întreţinerea patrimoniului unităţii de învăţământ, a bazei materiale şi sportive;
  2. b) acordarea de premii şi de burse elevilor;
  3. c) sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare;
  4. d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu situaţie materială

precară;

  1. e) alte activităţi care privesc bunul mers al unităţii de învăţământ sau care sunt aprobate de Adunarea Generală a Părinţilor pe care îi reprezintă.

(2) Consiliul Reprezentativ al Părinţilor colaborează cu structurile asociative ale părinţilor la nivel local, judeţean, regional şi naţional.

 

CAPITOLUL 6 – Contractul educaţional

Art. 225. Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în momentul înscrierii elevilor, în registrul unic matricol, un contract educaţional în care sunt înscrise drepturile şi obligaţile reciproce ale părţior, anexă la prezentul regulament.

Art. 226. (1) Contractul educațional este valabil pe toată perioada de şcolarizare în cadrul unităţii de învăţământ.

(2) Eventualele modificări se pot realiza printr-un act adiţional acceptat de ambele părţi şi care se ataşează contractului educaţional.

Art. 227. (1) Contractul educaţional cuprinde în mod obligatoriu: datele de identificare a părţilor semnatare – respectiv unitatea de învăţământ, beneficiarul primar al educaţiei, părintele, tutorele sau susţinătorul legal, scopul pentru care se încheie contractul educaţional, drepturile părţilor, obligaţiile părţilor, durata valabilităţii contractului, alte clauze.

(2) Contractul educaţional se încheie în două exemplare originale, unul pentru părinte, tutore sau susţinător legal, altul pentru unitatea de învăţământ şi îşi produce efectele de la data semnării.

(3) Consiliul de Administraţie monitorizează modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional.

(4) Comitetul de Părinţi al clasei urmăreşte modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional de către fiecare părinte, tutore sau susţinător legal şi adoptă măsurile care se impun în cazul încălcării prevederilor cuprinse în acest document.

 

CAPITOLUL 7 – Şcoala şi comunitatea. Parteneriate/protocoale între unitatea de învăţământ şi alţi parteneri educaţionali

Art. 228. Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi reprezentanţi ai comunităţii locale colaborează cu Consiliul de Administraţie şi cu directorul, în vederea atingerii obiectivelor unităţii de învăţământ.

Art. 229. Unitatea de învăţământ poate realiza parteneriate cu asociaţii, fundaţii, instituţii de educaţie şi cultură, organisme economice şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale sau alte tipuri de organizaţii, în interesul beneficiarilor direcţi ai educaţiei.

 

TITLUL X – DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Art. 230. Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricărui alt fond destinat derulării examenelor/evaluărilor naţionale.

Art. 231. În unitatea de învăţământ fumatul este interzis, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Art. 232. În unitatea de învăţământ se asigură dreptul fundamental la învăţătură şi este interzisă orice formă de discriminare a elevilor şi a personalului din unitate.